România trebuie să acorde compensații financiare unor companii din sectorul energetic. Acestea au acuzat autoritățile de la București, acum aproape șase ani, de încălcarea prevederilor tratatului internațional Carta Energiei (TCE) prin eliminarea subvențiilor acordate pentru producția de energie regenerabilă, subvenții finanțate prin certificate verzi suportate de consumatori prin intermediul facturilor lor.
Avocații au avertizat statul că, dacă nu efectuează plata în termen de maximum 48 de ore, există un risc semnificativ ca bunurile deținute de autorități sau de societăți la care statul este acționar să fie supuse executării silite, conform informațiilor oferite de profit.ro.
România, obligată la despăgubiri uriașe pentru companiile din energie
Conform informațiilor furnizate de sursa menționată, statul român e obligat să plătească despăgubiri în valoare de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi, alături de cheltuielile aferente arbitrajului și apărării, către mai multe companii specializate în dezvoltarea de centrale fotovoltaice.
Acestea din urmă se ridică 525.000 de euro și, respectiv, 3.241.048 de dolari, către reclamanții din energie.
În plus, România este obligată să plătească dobânzi ulterioare pronunțării pentru sumele de 3.241.048 dolari și 525.000 euro, la o rată variabilă a dobânzii pe an Euribor, plus o marjă de 3%.
Proces. Sursa foto: Arhiva EVZ
Problemele au plecat de la sistemul de promovare a energiei regenerabile
„La data de 20.02.2024 Tribunalul arbitral a emis hotărârea în cadrul arbitrajului, prin intermediul căreia a obligat România la plata către reclamanți a sumei de 42,2 milioane de euro, plus dobândă de la data 01.01.2022, pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca urmare a încălcării de către România a art. 10 alin.(1) din TCE.
De asemenea, Tribunalul arbitral a mai obligat România la plata către reclamanții din energie a sumei 600.000 dolari costuri de arbitraj și aproximativ 3,5 milioane euro reprezentând cheltuieli de apărare (60% din total), urmând ca la acestea să fie calculate dobânzi de la 30 de zile de la emiterea hotărârii”, a transmis, pentru Profit.ro, Ministerul Finanțelor.
Potrivit Ministerului Finanțelor, conflictul s-a concentrat pe modificările legislative adoptate de România referitoare la sistemul de promovare a energiei regenerabile, realizate între 2013 și 2014 și între 2017 și 2018.
Reclamanții au argumentat că, în urma ratificării de către România a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, țara s-a angajat să ia o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea dependenței de sursele tradiționale de energie și promovarea utilizării energiei regenerabile.
România ar fi încălcat protecțiile acordate investitorilor străini
Companiile au evidențiat că România a implementat mai multe acte normative, prin intermediul cărora, conform investitorilor, s-a instituit una dintre cele mai atractive scheme de stimulare a investițiilor în sectorul energiei regenerabile din Europa.
Această schemă consta în acordarea a șase certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră de energie electrică produsă de un producător, pe o durată de 15 ani, și facilitarea unei piețe pentru comercializarea acestor certificate verzi, cu aplicarea unor praguri minime și maxime.
Energie verde. Sursa foto: Arhiva EVZ
„Pe baza cadrului normativ stabilit anterior, reclamanții susțin că au investit în sectorul de energie regenerabilă construind mai multe parcuri fotovoltaice, însă, începând cu jumătatea anului 2013, reclamanții precizează că România a implementat o serie de măsuri adoptate prin mai multe acte normative care au avut efectul de a modifica regimul instituit în sectorul de energie regenerabilă, afectând în mod semnificativ și ireversibil investițiile acestora.
Pe seama acestui fapt, reclamanții au susținut că acțiunile și omisiunile întreprinse de România constituie încălcări grave și repetate ale protecțiilor acordate investitorilor străini, conform Tratatului Cartei Energiei (TCE), solicitând daune României în timpul litigiului în valoare de 142,7 milioane euro”, a mai precizat Ministerul Finanțelor.