Iolanda Balaş a fost prima femeie care, la săritura în înălţime, a trecut peste ştacheta ridicată la 1,90 metri
Înainte ca Pierre de Coubertin să dea semnul renaşterii Jocurilor Olimpice, elenul Evanghelie Zappa, stabilit în România, i-a propus regelui Greciei, într-o scrisoare datată 1858, reînfiinţarea acestei competiţii. Mai mult, Zappa şi-a lăsat o parte din avere unei Epitropii din Grecia pentru a-i împlini visul.
De-a lungul timpului, România, care a avut un Comitet Olimpic începând din 1914, a fost reprezentată în forul mondial similar de George Gh. Bibescu, ales în 1889, George A. Plagino (1908 - 1949) şi Alexandru Şiperco (1955-1998).
Iosif Sârbu, primul aur PARIS 1900 - George A. Plagino, cel dintâi român participant la JO (locul 13 la talere). PARIS 1924 - prima medalie olimpică pentru România, bronz la rugby. BERLIN 1936 - Henri Rang, pe calul Delfis, argint la obstacole. HELSINKI, 1952 - Iosif Sârbu (tir), prima medalie de aur. MELBOURNE, 1956 - Două medalii de bronz pentru gimnastică (Elena Leuştean la sol şi echipa feminină). Leon Rotman, dublu campion olimpic. Nicolae Linca a devenit unicul medaliat cu aur al boxului românesc, luptând cu un deget fracturat.
Mihaela Peneş, campioană din prima încercare ROMA, 1960. Iolanda Balaş (înâlţime) a concurat cu ea însăşi. A cerut ridicarea ştachetei la 1,73 m, fiind singura care şi-a încercat norocul. A trecut apoi de 1,81 m şi de 1,85 m, „Stadio Olimpico” devenind a doua arenă din lume, după Stadionul „Republicii”, unde se mai realizase un astfel de record. Lia Manoliu, bronz la disc. TOKYO, 1964. Balaş, prima femeie care a sărit 1,90 m la înălţime. Mihaela Peneş (suliţă), medalie la suliţă cu prima aruncare (60.54 m). MEXICO CITY, 1968. Aur pentru Lia Manoliu (disc), Ion Drâmba (floretă), Ivan Patzaichin şi Serghei Covaliov (canoe).
MUNCHEN, 1972. Patzaichin, aur şi argint. Titlul olimpic pentru luptătorii Gheorghe Berceanu şi Nicolae Martinescu. Handbalul masculin, bronz. MONTREAL, 1976. Gheorghe Megelea, bronz la suliţă, Nadia Comâneci - trei medalii de aur, Vasila Dâba - aur la caiac.
MOSCOVA, 1980. După numai trei ani de antrenament, Sanda Toma a obţinut primul aur pentru canotajul feminin.
LOS ANGELES, 1984. România, locul 2 în clasamentul pe medalii la Olimpiada boicotată de URSS şi aliatele sale. Printre cei 20 de medaliaţi cu aur s-au numărat atletele Maricica Puică (3.000 m), Doina Melinte (800 m), Anişoara Cuşmir (lungime), Ion Draica (lupte), Nicu Vlad (haltere). SEUL, 1988. Aurul lui Vasile Puşcaşu (lupte), medalia olimpică numărul 200 pentru România. Noemi Lung, argint şi bronz la înot. Succesele au continuat şi după Revoluţie
BARCELONA, 1992. Lavinia Miloşovici (gimnastică), patru medalii - 2 aur, un argint, un bronz. ATLANTA 1996. Gimnastica, feminină şi masculină, 10 medalii, jumătate din totalul României. Leonard Doroftei (box), al doilea bronz după cel de la Barcelona.
SYDNEY 2000. România, stăpână în concursul de gimnastică (aur la echipe şi la individual compus) prin vedetele Andreea Răducan, Simona Amânar şi Maria Olaru. Lidia Şimon, prima româncă medaliată la maraton (argint). Gabriela Szabo, aur (5.000 m) şi bronz (1.500 m), Violeta Beclea, argint (1.500 m). Diana Mocanu, două medalii de aur, primele pentru nataţia românească, Mihai Covaliu - aur scrimă. ATENA, 2004. Medalie-surpriză la 1.500 m de la Maria Cioncan. Marian Oprea (argint la triplusalt), al doilea medaliat pentru atletismul masculin. Gimnasta Cătălina Ponor, triplă campioană olimpică.