MILLIYET (Turcia), 27 septembrie 2021 – Afirmația președintelui Recep Tayyip Erdoğan că "Relațiile cu SUA nu sunt bune în prezent" conțin mesajul că acestea ar putea să se înrăutățească și mai mult.

Au existat în emisiunile televizate și persoane care au spus că "până la urmă ar putea să apară și un conflict". În acest context, au fost puse sub semnul întrebării alianța și parteneriatul în cadrul NATO. Acestea sunt însă subiecte care par să aparțină domeniului strategic, pe care diplomații și liderii le evocă deseori pe diverse platforme, dar care nu reflectă niciodată adevărul. Pentru că SUA nu au adoptat niciodată poziția pe care și-au asumat-o în documentele pe care și-au pus semnătura, dimpotrivă, au avut o atitudine ostilă, ca să nu mai vorbim de parteneriat.

Așa s-a întâmplat de mai mult timp și, în special, din 2011, în Siria, Irak, mai apoi în Mediterana de est, Egee, Cipru. Statele Unite urmăresc politici și strategii prin care pun în pericol interesele naționale și securitatea națională a Turciei. De exemplu, oferă organizației teroriste PKK/YPG/PYD, care reprezintă o amenințare la adresa Turciei, arme, consiliere și instructaje.

I-au ajutat pe teroriști să ocupe o zonă la granița cu Turcia. Deși știau că Turcia nu va permite niciodată acest lucru, insistă în atitudinea lor. Recent, Pentagonul (Departamentul Apărării) a decis să aloce un sprijin de 170 de milioane de dolari organizației teroriste PKK/YPG/PYD, despre care a spus că "este forța noastră terestră din Siria".

Probleme din cauza S-400

Politica pe care o urmează din cauza S-400 (sistemul de rachete pe care Turcia l-a cumpărat din Rusia - n.red.) și decizia strategică referitoare la F-35 (SUA au oprit livrarea de avioane F-35 către Turcia - n.red.) scot SUA din sfera aliaților. Se vede clar din discursurile din SUA că nu mai sunt aliați. Inclusiv din cele mai autorizate voci. Mai exact, nu există o tactică de aliat a Statelor Unite. Sau poate că SUA consideră că aliații sunt lipsiți de voință și dependenți de America. Astfel, se teme că s-ar putea încheia relația de dependență a Turciei, din cauza obiectivului Ankarei de a atinge o capacitate militară dezvoltată autohton. Ei vor ca Turcia să îi asculte și să nu strice echilibrele din regiune.

Adică SUA vor o Turcie care să asculte ceea ce ei spun, să se mulțumească cu armele și materialele pe care ei le trimit... Din acest motiv, nu le convine o Turcie puternică în regiune. Nu vor o Turcie care își urmărește drepturile în Mediterana de est, care intervine în Libia și în Caucaz, care strică jocurile în Siria, care își protejează drepturile și interesele.

„SUA doresc un aliat obedient”

Se gândesc "să mă întrebe pe mine, eu să fac, eu să decid". Pe scurt, SUA nu își doresc un aliat puternic, ci unul obedient. Nesăbuința lor nu cunoaște limite, nici ieri, nici astăzi... Un alt aspect care deranjează SUA este că Turcia are relații cu Rusia. Pentru a schimba această situație nu se dau în lături de la nicio provocare, precum utilizarea organizațiilor teroriste.

Ajungând la afirmațiile privind ruperea completă a relațiilor cu SUA și un posibil conflict, prezența Turciei în interiorul NATO este un element care împiedică războiul. Din acest motiv, SUA se văd nevoite să aleagă un război rece și perfid împotriva Turciei, în locul unui conflict fierbinte.

Pe scurt, sunt vorbe goale declarațiile Americii că Turcia îi este un aliat sau un partener strategic. Dimpotrivă, SUA au o atitudine ostilă. Din acest motiv, Turcia trebuie să meargă pe drumul ei, să fie determinată. De fiecare dată când SUA își arată ostilitatea, Turcia își revine, face pași înainte și iese mai puternică decât înainte. Văzând puterea și influența Turciei în regiune, ar fi benefic pentru SUA să revizuiască semnificația și valoarea conceptului de alianță.

Autor: Tunca Bengin