La prima vedere nu pare să ascundă niciun secret. Se comportă şi are atitudinea unui om normal. Totuşi, recunoaşte că face un efort destul de mare să-şi adune şi să-şi termine ideile în discuţia noastră. Mă abordează sincer, privindu-mă ca un copil: „Iartă-mă dacă mai uit câteodată ce am spus. Poţi să-mi zici când o mai iau pe arătură”. Altfel, are un optimism debordant şi pare să îşi accepte boala şi greşelile trecutului fără probleme.

Are 32 de ani şi o biografie stufoasă, din care nu lipsesc etapele unui copil crescut în anturaje promiscue. Băieţii mai mari din cartier „l-au înfiat”, apoi l-au iniţiat în tainele consumului de droguri şi în afaceri dubioase. „În clasele primare eram ok, apoi am început să chiulesc, să mă anturez.... În copilărie am fost foarte aproape de consumatori şi oameni care vindeau diferite substanţe. Am fumat şi am tras multe chestii… Dava (n.r. – heroină), prafuri, iarbă... Am început de pe la 14 ani”.

Totul se întâmpla în cartierul Titan din Bucureşti, între Costin Georgian şi Nicolae Grigorescu, iar „parangheliile” se ţineau lanţ până dimineaţa. În zori, când soarele încerca să se strecoare printre blocuri, cineva din gaşcă se ducea să facă rost de niscaiva “iarbă”, care să-i coboare, pentru a putea dormi.

„Cu legalele? Nu prea le-am gustat foarte din plin”. A încercat şi el puţin Magic şi Pur, nişte amestecuri cu săruri de baie, dar asta numai când dealerii preferaţi simţeau că „e furtună” (n.r. – adică sunt filaţi de poliţie).

 

„Mi-a luat-o mintea un pic razna”

Mugur a încercat să scape de droguri, dar, la un moment dat, a avut un declic. Ştie ce probleme a avut şi vorbeşte deschis despre ele: „Cred că am băgat cam mult. La un moment dat, am dat un fel de rateu. Mi-a luat-o mintea un pic razna, pentru că nu am vrut să mai consum, m-am lăsat. Am vrut să mă lecuiesc de orice drog. N-am simţit niciodată sevraj cu adevărat, dar am resimţit totul la nivel fizic, nervos... M-au enervat mai multe aspecte din viaţă”.

Mugur lasă capul în jos: „Dacă aş fi fost o personalitate puternică, n-aş fi ales drogurile. Am fost supărat pe mine, de fapt. Apoi pe oamenii din jurul meu. M-am luat şi la bătaie cu oamenii, am fost violent cu anumite persoane din viaţa mea, inclusiv cu părinţii... Agresivitate în comportament...”. „Te-ai internat la Obregia?”, îl întreb. „Da, şi mi-a făcut bine. Aveam nevoie să vorbesc cu cineva, cu o persoană care să mă facă să înţeleg ceea ce gândeam, despre mine, despre ce era în jurul meu...”.

 

Muzica

Cu muzica a început înainte să aibă probleme de sănătate. Totul a pornit de la preferinţele din copilărie. A găsit o casetă cu Bob Marley în casă şi de atunci înainte a ştiut că asta trebuie să facă. „În ultimii ani de şcoală generală şi primii de liceu toată lumea voia să demonstreze ceva în lumea hip-hopului. Apoi, mi-am dat seama că aveam şi eu gânduri şi ceva de zis şi le-am pus pe caiet”.

La 16 ani, s-a asociat cu un dj pe nume Marius. Începuseră să facă şi grafitti, pentru că aşa văzuseră în videoclipurile din afară. Şi-au luat chiar şi nume de scenă. „Eu mi-am spus Dr. Energy, cu numele de graffer DRNRG. Începusem să învăţ caligrafia specifică grafferilor. Ziua eram la şcoală, seara ne întâlneam prin Piaţa Romană. Eu am învăţat caligrafia care era comercială în America în perioada aia. Am văzut un clip cu unul care îşi scria versurile cu caligrafie din asta. Am început să scriu versuri, să reţin idei bune...”.

 

Disciplina în viaţă

Pentru a trece cu bine peste problemele de sănătate pe care le-a avut, Mugur s-a autodisciplinat şi s-a refugiat în muzică şi în versuri. „M-am apucat de scris. În 2001 am ajuns la un studio, am scris o strofă şi am tras o melodie. Intram bine pe piesă, dar mai săream nişte măsuri şi mi-am dat seama că sunt departe de Ice Cube sau de Snoop. Ei aveau o disciplină în a face vesurile, în a crea un flow. Mai departe am vrut să încorporez disciplina în personalitatea mea, pentru a reuşi să mă echilibrez”.

Pe vremea aia mai avea porecla Escu. Avea părul dat pe spate şi un prieten a exclamat: „Uite ce seamănă ăsta cu Eminescu!”. Nu ştie dacă a fost numit Eminescu pentru problemele psihice pe care le-a avut sau nu. „Am încercat să fac din poreclă un renume. A ieşit SKU. Mai târziu, am învăţat magia cuvintelor. Am conceput mai multe derivaţii de la nume şi am ajuns la Eskondido, adică „ascuns” în spaniolă. Ăsta e numele meu de scenă şi acum. Mă uitam la telenovelele în spaniolă şi mi-a plăcut limba. Sunt pasionat de derivaţiile din cuvinte, de metafore, de jocuri de cuvinte care sunt valabile şi în viaţa de zi cu zi”. „Ce mesaj transmiţi în melodiile tale”. „Mesaj? Nici eu nu ştiu ce mesaj transmit, dar când fac muzică mă eliberez de anumite gânduri. Versurile sunt în primul rând despre mine, despre concepţia mea de viaţă pe care încerc zi de zi să o îmbunătăţesc. Să faci o melodie este o aventură totală”, ne-a povestit el.

 

Despre personalitatea sa specială

Acum, Mugur se ocupă şi cu producţia muzicală, drept pentru care a investit în aparatură. Lucrase, ani buni, cu softuri piratate. „Dar vreau să evoluez, să-mi cumpăr nişte licenţe. Un soft poate ajunge şi la mii de euro ca preţ”.

Pentru personalitatea sa specială, Mugur are o explicaţie interesantă: „Eu am o latură a personalităţii prin care trebuie să mă exprim. În primul rând ca să mă pot înţelege cu apropiaţii şi apoi cu mine personal. La mine, latura asta poate fi muzicală, sonoră. Aşa mă tratez şi sunt sigur că aşa o să scap de toate problemele”.

Părerea psihiatrului

„Muzica are efecte benefice asupra ariilor corticale”

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară spune că există o legătură între consumul de droguri și apariția problemelor psihice. „Unele droguri au fost asociate cu apariția unor astfel de boli, inclusiv canabisul, cocaina și amfetaminele. Aproape jumătate din cei cu astfel de probleme folosesc în mod excesiv droguri și/sau alcool. Rolul canabisului ar putea fi cauzal, dar alte droguri ar putea fi folosite doar ca mecanisme de a face față depresiei, anxietății, plictiselii și singurătății. Trebuie menţionat că nu a fost evidenţiată clar o legatură cauzală”.

 

Uzul frecvent de cannabis duce la dublarea riscului de psihoză

Psihiatrul adaugă faptul că există diverse teorii individuale care susţin un efect pozitiv al unor genuri muzicale în cazul bolilor psihice, dar mai ales în consolidarea rezultatelor obţinute în urma altor terapii. „Au fost demonstrate ştiinţific efecte benefice ale muzicii asupra diverselor arii corticale. Odată cu apariţia investigaţiilor de tip RMN de înaltă rezoluţie, cu siguranţă studiile vor arăta date noi, care vor putea genera terapii mai complexe”.