Mai multe organizaţii neguvernamentale, printre care şi cea condusă de fostul preşedinte Emil Constantinescu, consideră că reînnoirea mandatului lui Daniel Morar la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este justificată. Şi asta pentru că el a contribuit în mare măsură la "politizarea actului de justiţie", se arată într-un comunicat de presă. Organizaţiile îşi întemeiază afirmaţiile pe fapte constatate de organismele interne şi internaţionale care au monitorizat activitatea DNA, cât şi pe fapte şi declaraţii de notorietate, cunoscute de opinia publică din România, conform documentului citat.
"Sub mandatul procurorului şef Daniel Morar au apărut în mass-media numeroase "scurgeri" de documente şi detalii ale unor anchete în curs, DNA urmărind prin aceasta compromiterea unor persoane în ochii opiniei publice şi crearea unei presiuni mediatice asupra magistraţilor, astfel încât aceştia să accepte încadrarea ca infracţiuni grave a unor fapte relativ minore sau chiar inexistente", arată organizaţiile.
Daniel Morar mai este acuzat de faptul că, sub conducerea sa, DNA a reluat practica arestărilor televizate inaugurată în timpul guvernului Adrian Năstase. "Arestările-spectacol au fost rezervate exclusiv persoanelor incomode pentru Preşedinţie, anchetele care s-au dovedit neîntemeiate au fost apoi prelungite fără nici un rezultat, iar atunci când au ajuns în instanţă au fost infirmate sau retrimise la DNA pentru completarea cercetărilor", invocă acestea legătura Morar-Băsescu.
Societatea civilă aduce ca argumente împotriva lui Morar şi faptul că 25% din dosarele instrumentate de DNA au ajuns să fie înaintate instanţelor de judecată, dovedind "lipsa de eficienţă".
Dosarul "Flota", argumentul de bază
Fundaţiile şi asociaţiile semnatare precizează că cel mai puternic argument împotriva reînnoirii mandatului lui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al DNA este "rolul pe care acesta l-a jucat în tergiversarea şi apoi clasarea dosarului "Flota" care privea faptele de mare corupţie ale fostului ministru al Transporturilor, actualul preşedinte Traian Băsescu".
"Mai mult decât atât, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa Justiţiei, Daniel Morar a declarat la Realitatea TV , în 11 aprilie 2007, că a avut mai multe discuţii telefonice cu Traian Băsescu, inclusiv cu privire la cercetarea preşedintelui în dosarul "Flota", ceea ce reprezintă o dovadă preemptorie de trafic de influenţă şi de favorizare a imixtiunii factorului politic într-o anchetă.
Activitatea profesională, contestată
Comunicatul mai arată şi că traseul profesional al lui Daniel Morar nu prezintă elemente care să certifice o competenţă deosebită.
"El include o gravă eroare judiciară privind privarea în mod abuziv de libertate a două persoane, Viorel Burzo şi Liviu Ciupe în 1999. Trimise în judecată, cele două persoane au fost achitate de justiţia română şi ulterior, ca urmare a procesului intentat la CEDO, au obţinut despăgubiri din partea statului român", arată sursa citată.
"În concluzie, rezultatele activităţii dlui Morar în combaterea corupţiei, a marii corupţii în special, ca şi calităţile sale profesionale nu-l recomandă în niciun fel pentru un al doilea mandat de procuror şef al DNA", au conchis organizaţiile, cerând ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să iniţieze o dezbatere publică cu asociaţiile şi fundaţiile, cu personalităţile juridice din mediul universitar pentru indentificarea şi nominalizarea unei "personalităţi competente, imparţiale şi care se bucură de respectul magistraţilor".
Oranizaţiile semnatare sunt: Solidaritatea Universitară, Fundaţia Română pentru Democraţie (FRD), Asociaţia pentru Educaţie Cetăţenească (ASPEC), Fundaţia pentru Progres (FPP), Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR), Fundaţia Generaţia Europeană, Fundaţia Ecomondia, Forul Antitotalitar Creştin al Luptei Anticomuniste, Convenţia Medicilor Democraţi din România(CMDR), Fundaţia Română pentru Cooperare Europeană, Consiliul Moral al Revoluţiei, Fundaţia Ilie Lazăr, Grupul de Investigaţii Politice (GIP).
CITIŢI ŞI: