Elon Musk se luptă cu cenzura braziliană. E un conflict între o curte supremă politizată și opozanții unui președinte de stânga.

Elon Musk, în luptă cu justiția politizată de președintele Lula

Curtea Supremă a Braziliei i-a dispus săptămâna trecută poliției federale să adauge numele antreprenorului miliardar Elon Musk la a sa „anchetă a miliției digitale”. Investigația respectivă e menită a descoperi presupuse comploturi nu ale unor comandouri armate, ci ale unor meșteșugari ai vorbelor.

Judecătorul Alexandre de Moraes vrea ca platforma Twitter [redenumită „X” de o vreme, dar autoarea pare a fi dintre cei nu puțini care refuză să folosească noul nume - n.trad.] deținută de Musk să blocheze postările utilizatorilor brazilieni pe care justiția țării le consideră „știri false”. Musk a decis să opună rezistență acestei cenzuri, motiv din care a ajuns să facă obiectul cercetărilor procurorilor brazilieni.

Acest caz nu are nimic de-a face cu îngrădirea dominației marilor companii tehnologice sau reducerea riscurilor pentru democrație și nici măcar cu protejarea copiilor de rețelele sociale. Aici e vorba de o luptă între o curte supremă politizată și opozanții președintelui Luiz Inácio da Silva, poreclit „Lula”. Aceasta demonstrează că Brazilia nu mai are o justiție independentă. Realitatea sumbră e aceea că democrația ei moare în văzul tuturor.

Elon Musk, vizat de cenzura fostului condamnat pentru corupție Lula da Silva

Curtea vrea să le închidă gura formatorilor de opinie cu ale căror preferințe politice nu e de acord, dar care au acces la milioane de oameni prin intermediul unor platforme precum Twitter. Mulți dintre brazilieni cred, ca și Musk, că așa ceva e anti-democratic. Ei consideră că judecătorul De Moraes se poartă ca un tiran care e convins că tabăra sa e cea care deține Adevărul.

Ei se tem că o instanță care dispune de atât de multă putere arbitrară constituie un pericol mult mai mare pentru libertatea din Brazilia decât oricare voce independentă, chiar și cele venite de la extreme.

În democrația liberală modernă libera exprimare acționează precum un mecanism de control al puterii absolute. Executivul deține o platformă formidabilă, însă accesul publicului la puncte de vedere antitetice asigură vivacitatea dezbaterii politice. Constituția Braziliei protejează libertățile civice, iar libera exprimare e o valoare în Brazilia încă de când țara a revenit la democrație, în 1985.

Lula și al său Partid Muncitoresc au fost prinși cu mânuțele în borcanul cu miere

Sau, mai exact, până când Lula și al său Partid Muncitoresc au fost prinși cu mânuțele în borcanul cu miere, iar Lula a fost nevoit să meargă după gratii în 2017. Cel mai mare scandal de corupție și mituire din întreaga istorie a emisferei vestice a expus infracționalitatea clasei politice braziliene și a amicilor ei afaceriști. Brazilienii l-au ales președinte în 2018 pe Jair Bolsonaro, un om din afara sistemului care promitea să facă curățenie.

Bolsonaro e un fost căpitan din armată, cu un stil necizelat, chiar grosolan uneori. Dar numai acest lucru nu poate explica de ce o bună parte din țară nu-l suferă pe Bolsonaro. Și Lula e ocazional vulgar.

Marele păcat al lui Bolsonaro îl reprezintă angajamentul lui de a proteja proprietatea privată, a restabili legea și ordinea și a lupta contra politicii identitare.

Război contra lui Bolsonaro

El a fost susținut de conservatori sociali, libertarieni, clasa muncitoare și clasa mijlocie, antreprenori și agricultori, toți aceștia fiind sătui de socialismul democratic.

Mulți erau dispuși să treacă cu vederea neajunsurile lui Bolsonaro doar pentru a putea scăpa de Partidul Muncitoresc. Presa depășită [„legacy media” în jargonul dreptei anglofone; presa tradițională, în special marile trusturi controlate de magnați - n.trad.] îi numește pe aceștia „extrema dreaptă”.

În calitate de președinte Bolsonaro n-a fost nicidecum un promotor al piețelor libere și a folosit frecvent de un limbaj nesăbuit. Însă guvernul lui a restabilit normalitate fiscală, a ușurat povara reglementării asupra unor sectoare economice și a împuținat afacerile oneroase prin digitalizare.

Până în martie 2021 realegerea lui Bolsonaro devenise deja o amenințare suficient de mare încât opozanții lui să decidă că n-aveau încotro și trebuiau să-l readucă în prim-planul politicii pe Lula.

Aceeași Curte Supremă care vrea să-l judece pe Musk a anulat condamnarea pentru corupție a lui Lula

Cultul personalității din jurul lui Lula supraviețuise scandalului de corupție de miliarde și miliarde de dolari privind cei 13 ani în care partidul să se aflase la putere, iar el avea oricum cea mai bună șansă de a-l înfrânge pe Bolsonaro.

Și astfel Curtea Supremă i-a anulat condamnarea lui Lula - care fusese confirmată de două instanțe de apel diferite - și l-a eliberat din închisoare. Era liber și să candideze iar la președinție în 2022, deși exonerat nu a fost vreodată.

Deloc surprinzător, opozanților lui le-a sărit rău țandăra și au început să-și strige indignarea pe internet. De Moraes i-a redus la tăcere pe opozanții lui Lula luni și luni, încurajându-i pe brazilieni să-și toarne vecinii. Dar pe măsură ce campania s-a încins, situația s-a agravat.

Instanța din Brazilia vrea cenzură pe toate rețelele, nu doar pe cea a lui Musk

Tribunalul electoral le ordona tot mai des platformelor să blocheze exprimarea oamenilor, pe YouTube dispunând demonetizarea a patru canale braziliene cu foarte mulți abonați. A adoptat totodată și o rezoluție prin care și-a conferit sieși puterea de a acționa precum o poliție a internetului. Tribunalul a somat ulterior Facebook, Instagram, TikTok, Twitter și YouTube să șteargă conținuturi cu care nu era de acord.

În ultimii ani opozanții lui Lula s-au trezit cu conturile bancare înghețate și cu controale de la fisc. Unii au fugit în exil, unde au constatat că li se anulaseră pașapoartele. Alții chiar au ajuns după gratii pentru contestarea legitimității victoriei electorale a lui Lula. Numitorul comun în toate aceste cazuri e absența statului de drept.

Congresul Braziliei nu a adoptat vreo lege care să-i confere Curții puterea de a interzice ceea ce ea consideră, în mod subiectiv, a fi „știri false”. Însă Curtea continuă să le ceară platformelor să blocheze exprimarea.

Musk, amenințat de cenzura lui Lula

Pe 6 aprilie Musk s-a revoltat și a scris pe Twitter că a „informat” anumite conturi că a fost somat să le blocheze, dar că el nu „cunoaște motivele pentru care au fost emise aceste ordine de blocare”. Totodată nu „știe care postări anume sunt acuzate de încălcarea legislației” și îi este „interzis să spună care instanță sau care judecător a emis ordinul și din ce motiv”.

Twitter e „amenințat cu amenzi zilnice dacă nu ne conformăm”, a afirmat Musk. Săptămâna trecută el a ridicat blocajul impus unor utilizatori. A amenințat de asemenea că își va publica corespondența cu instanța - o informație pe care brazilienii merită să o cunoască.

(Articol de Mary Anastasia O’Grady, The Wall Street Journal; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)