Liceenii consideră că actualul sistem de intrare la liceu oferă mai multe șanse celor care învață și cred că introducerea unei noi bariere ar fi discriminatorie
Și în actuala Lege a Educației, și în noul proiect discutat de minister cu partenerii sociali există posibilitatea ca liceele să organizeze admitere suplimentară. În noul proiect se specifică faptul că instituțiile școlare în cauză trebuie să anunțe organizarea acestei admiteri cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a și limitează la maximum două disciplinele de admitere.
Admiterea suplimentară la liceu a tot apărut ca temă de discuție în spațiul public adusă de directorii liceelor de elită. Aceștia s-au plâns, din când în când, că nivelul școlarilor intrați în clasa a IX-a e mai scăzut decât atunci când admiterea se dădea la fiecare liceu în parte. Deocamdată, niciun liceu de top nu a organizat o astfel de admitere, mergându- se pe varianta reducerii ponderii mediei anilor de studiu în nota de admitere la liceu (de la 50%, până la 25%, restul fiind media la Evaluarea Națională).
„Sistemul ar fi discriminatoriu”
Reprezentanții elevilor se opun, însă, categoric organizării admiterii suplimentare. „Considerăm că un astfel de sistem ar fi discriminatoriu. O astfel de admitere cere o programă diferită de cea de la Evaluarea Națională, iar colegiile care au în componență și școli gimnaziale și-ar avantaja propriii elevi, pregătindu- i în așa fel încât să rămână mai departe în aceeași unitate școlară, este de părere Horia Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.
Acesta adaugă că, într-un sistem de admitere la liceu cum este cel de acum, elevii sunt avantajați: Evaluarea Națională e un examen de o zi. Poate un elev de clasa a VIII-a are o zi proastă și obține un rezultat mai puțin bun. Existând posibilitatea de a face mai multe opțiuni, elevul are mai multe șanse să prindă un liceu bun, a explicat liderul elevilor.
Sindicatele cer 6% pentru Educație
Noul proiect de Lege a Educației schimbă și sistemul de finanțare în preuniversitar. Astfel, școlile private și confesionale acreditate din învățământul obligatoriu vor primi și ele finanțare de bază, la fel ca și cele de stat. Măsura nu e agreată de sindicatele din învățământ, care cer alocarea a 6% din PIB pentru Educație, așa cum prevede legea. Procentul nu a fost însă niciodată alocat. Acum cheltuielile se fac în limita costului standard, dar noi am cerut să se facă în baza lui și nu în limita lui, pentru că acest cost standard este subdimensionat. Așa se face că învățământul funcționează la cota de avarie. Costul trebuie să fie cel real. Am cerut înființarea unui Consiliu Național de Finanțare a Învățământului Preuniversitar și 6% din PIB pentru Educație, dacă vrem cu adevărat să facem reformă, a explicat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Învățământul Preuniversitar Spiru Haret.
Pentru obținerea procentului legal din PIB pentru Educație, sindicatele au făcut apel la ajutorul președintelui țării, Klaus Iohannis, a cărui meserie de bază e aceea de profesor. Până acum nu au primit niciun răspuns. O nouă discuție pe proiectul Legii Educației va avea loc la sfârșitul lui august.
Recomandările noastre
