După 1990 românii au început să simtă lipsa mâinii de lucru califi cate, a meseriașilor. Dacă un avocat sau un contabil sunt ușor de găsit, la electricieni și instalatori nu se mai poate decât cu programare, ca la stomatolog. Ceea ce a dus la acest deficit major este în mare parte mentalitatea pe care atât părinții, cât și copiii o au astăzi. Cei mai mulți dintre tineri cred că dacă nu au o diplomă universitară sunt slab pregătiți ori nu aduc valoare societății. Și cel mai grav este că, în mare parte, părinții le induc aceste idei celor mici.
Dacă ar fi să aruncăm o privire peste rezultatele obținute la Evaluarea Națională, observăm că anul acesta s-a înregistrat cel mai mic procent de elevi cu medii de promovare din ultimii cinci ani. Asta înseamnă că doar 6 din 10 au promovat examenul de Capacitate. Ba mai mult, nici școlile de meserii nu mai sunt luate în calcul. Fiecare părinte își dorește să se laude cu o diplomă universitară a copilului, fără să ia în calcul că o meserie calificată aduce de cele mai multe ori satisfacții mai mari pe plan financiar.
Jurnaliștii EVZ au stat de vorbă cu Ion Gabriel Bratu, președinte al Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual, care a explicat pe înțelesul tuturor care sunt avantajele unei școli profesionale. Totodată, am aflat care este rata de angajare după finalizarea studiilor.
Învățământul profesional dual
Învățământul profesional dual înseamnă, de fapt, obținerea unor calificări în urma unor parteneriate cu operatori privați. Cu alte cuvinte, într-o anumită școală se formează o clasă de învățământ dual, numai în condițiile în care există o ofertă financiară din partea unei companii care să asigure pregătirea. Pe lângă școlarizarea propriu-zisă, copiii fac și practică, iar la sfârșit pot să fie angajați direct la operatorul economic care i-a pregătit.
Părinții trebuie să ia în calcul această variantă
„Nu este o rușine să muncești. Cred că trebuie depășită o anumită mentalitate de pe vremuri, cea în care dacă nu prea învățai la școală, erai amenințat că o să ajungi la profesională. Nici condițiile de muncă nu mai sunt cele dinainte. Poți să lucrezi într-o mare companie, o întreprindere, o multinațională. Condițiile de muncă sunt civilizate”.
Majoritatea tinerilor cred că, din momentul în care au terminat o facultate și au o diplomă universitară, vor avea implicit o funcție înaltă și odată cu ea, mulți bani. Dar ce ne facem dacă, odată finalizate studiile, nu reușești să-ți găsești un loc pe piața muncii în raport cu acestea? Este o situație de altfel des întâlnită în ziua de azi. „Poți să câștigi foarte mulți bani cu o muncă de nivelul acesta, calificată. Poți să muncești de exemplu într-un coafor și să ai foarte mulți clienți, să câștigi foarte bine. Poți să fii un mecanic auto foarte bun. Din păcate cu o specializare de nivel universitar sunt destul de multe situații în care nu reușești să-ți găsești un loc pe piața muncii în raport cu studiile. Cred că ar trebui să existe o corelare mai bună a cererii cu oferta și în mediul universitar”, a explicat Gabriel Bratu.
Președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual a ținut să precizeze și faptul că, la fel ca sistemul universitar, care ne permite să facem o facultate la orice vârstă și oricâte specializări dorim, și „sistemul de învățământ dual se adresează absolvenților de clasa a VIII-a, dar până la vârsta de 26 de ani. Oricând pot să vin să învăț o meserie, chiar și la 18 ani, după absolvirea liceului. Legislația actuală permite să merg către o meserie dacă eu cred că din asta pot să trăiesc”.
E rușine să nu ai Bac-ul luat
Bacalaureatul este o competență generală pentru accesul în învățământul superior, iar în ultimii ani s-a format o mentalitate greșită, care îi vizează în mod direct pe tinerii care nu au promovat „examenul maturității”. Opinia publică tinde să creadă despre un om care nu are bacalaureatul că este slab pregătit sau chiar că nu aduce o valoare societății. „Nu aduce o valoare societății pentru că în măsura în care nu promovează examenul de bacalaureat este destul de greu să se angajeze undeva unde nu are o meserie certificată sau nu a ajuns nici în învățământul superior. Cred că trebuie regândită toată această ecuație a bacalaureatului. Dacă un elev intră la un liceu cu profil tehnologic, repartizat computerizat, cu media 2, e destul de greu de crezut că va putea promova la sfârșitul celor 4 ani de liceu bacalaureatul. Poate bacalaureatul diversificat ar fi o soluție, în măsura în care și orientarea ulterioară este de la liceele cu profil tehnologic, către partea politehnică de la liceele cu profil real”, ne-a mai spus Gabriel Bratu.
Salarii de 30.000 lei pe an, fără studii superioare
Controlor de trafic aerian, bucătar, tatuator, cosmetician, make-up artist, hairstylist, electrician sau instalator sunt printre cele mai bănoase meserii din România, într-un top al joburilor pentru care nu ai nevoie de studii superioare. O analiză a veniturilor de pe piața muncii, făcută de companii de recrutare, arată că cele mai profitabile locuri de muncă, pentru care este nevoie doar de diplomă de calificare emisă de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale și Ministerul Educației Naţionale, aduc între 5.000 și 30.000 de lei pe an. În concluzie, un instalator ajunge să câștige, pe oră, aproape dublu față de un avocat sau un medic.
Primesc ajutor de la stat
În cadrul celor trei ani din cadrul învățământul profesional, elevii beneficiază atât de o bursă din partea statului, cât și de una oferită de operatorul economic care îi plătește pregătirea. Totodată, statul îi finanțează și partea de cultură generală, respectiv disciplinele de română sau matematică, dar și „costul standard per elev care asigură plata profesorilor, la nivel de sistem. Sunt și operatori economici care oferă 600 sau 800 lei, poate chiar mai mult. Se face școală, instruire practică cu tutore de practică. Elevii învață materiile. La Brașov, au fost instalate la Școala profesională două mașini cu comandă numerică, unde elevii efectiv învață să lucreze pe aceste mașini, cu care vor lucra la finalizarea studiilor în firmă”.
Loc de muncă asigurat și o șansă să promoveze Bac-ul
Este de subliniat faptul că, după finalizarea celor trei ani de școală profesională, în afară de faptul că elevul are un loc de muncă asigurat la operatorul economic care i-a plătit pregătirea, el poate să aleagă să facă un an în plus pentru a-și lua bacul. „Operatorul economic care are nevoie de anumiți muncitori și susțin pregătirea practică a acestor elevi îi și angajează. Când se încheie contractul de practică, se deschide contractul individual de muncă. Rata de angajare după finalizarea studiilor profesionale este de 90% sau chiar mai mult. Tânărul poate totodată să își continue studiile la seral, cu examen de bacalaureat și apoi să meargă în învățământul superior. E o rută progresivă”, a conchis Gabriel Bratu.