Elena Udrea afirmă că mesajul anticorupţie s-a uzat şi că nu va mai fi o temă tare a PD-L în campania electorală din 2008.
Ioana Lupea: Traian Băsescu a spus că întreaga clasă politică este ca o zoaie pe un geam. V-aţi simţit vizată? Elena Udrea: Dacă ne referim la clasa politică, în ansamblu, ne referim şi la noi înşine şi ar trebui să mă simt vizată. Mă gândesc la lipsa de substanţă a clasei politice, la lipsa de conţinut a discursului politic, la scandalurile permanente între politicieni. Am reuşit să inducem opiniei publice percepţia că această clasă politică nu face nimic pentru oameni, că nu face decât să-şi urmărească interesele. Expresia este foarte plastică, dar ne-am obişnuit ca Traian Băsescu să vorbească în imagini.
I.L.: Dar PD-L face ceva pentru a se diferenţia? PD acum şi liberal a demonstrat cât a fost la guvernare că a făcut lucruri aplicate, concrete, a fost pragmatic, de exemplu, domnul Blaga s-a ocupat de descentralizare. Acum, guvernul recentralizează totul.
Mircea Marian: Dar n-aţi avut şi eşecuri? Gheorghe Dobre a fost sau n-a fost un eşec? Cred că dânsul a lucrat destul de puţin la minister, putea să facă mai mult. Ca urmare, a fost şi schimbat.
M.M.: Înainte de euroalegeri, aveaţi în sondaje 40%. Dar la euroalegeri n-aţi scos decât 28%. Nu am reuşit să ne mobilizăm electoratul, să-l convingem să voteze. Electoratul nostru citadin, foarte informat, care vine seara de la munte şi votează, nu a mai ieşit la urne.
I.L.: Şi după fuziunea cu PLD? Într-un ultim sondaj stăm bine. Ceva mai mult decât suma dintre procentul obţinut de noi şi procentul obţinut de PLD. Dacă adăugăm de-acum încolo o activitate susţinută în teritoriu, vom creşte. Dacă ne vom mul- ţumi să trăim din imaginea apropierii dintre partid şi preşedinte, atunci vom avea aceeaşi surpriză.
M.M.: N-aveţi impresia că partidul trăieşte prea mult din imaginea preşedintelui? Foarte mult din încrederea în preşedinte se transferă şi asupra partidului. Nu este de-ajuns, partidul trebuie să muncească mai mult. A fost un prim semnal la euroalegeri: fără muncă nu te poţi baza doar pe o impresie generală bună.
I.L.: Nici în parlament nu străluceşte. Depune câte o moţiune şi, după aceea, pauză. Noi am decis să ne comportă m ca un partid de opoziţie şi la nivelul parlamentului. N-am fost mulţumiţi nici de activitatea din parlament, aşa cum n-am fost mulţumiţi nici de cea din teritoriu.
M.M.: De ce nu aveţi un program de guvernare? Avem, dar nu este încă anunţat. Nu ştiu care este strategia, de ce nu s-a vorbit despre asta până acum. Probabil că o vom face curând, pentru că se apropie campania electorală. Munceşte foarte mult la partid şi este un bun organizator. Nu ştiu de ce nu s-a regăsit în celelalte partide, i s-ar potrivi mult mai bine funcţia de primar decât cea de senator. Nu este normal să fim conduşi prin decizii ale Curţii Constituţ ionale. Cred că soluţia este în primul rând modificarea Constituţiei.
M.M.: În 2004, tema centrală a fost cota unică. Care va fi acum? Atingerea nivelului de trai din UE într-o anumită perioadă de timp.
M.M.: Cine credeţi că ar fi cel mai potrivit premier, domnul Stolojan sau domnul Blaga? Amândoi şi i-aş adăuga şi pe domnii Videanu şi Boc.
I.L.: Dl Stolojan spunea că, dacă situaţia economică va fi proastă, atunci domnia sa ar fi mai potrivit. Dacă va fi bună, atunci un bun organizator ca dl Blaga. Economia merge prost. Partidul este pragmatic, va decide şi, în funcţie de situaţia economică, cine ar fi cel mai bun premier. Sigur că trebuie să fie de acord şi preşedintele. Trebuie să ne gândim că, pe viitor, executivul, adică preşedintele şi guvernul, trebuie să acţioneze unitar. Oricare va fi premierul, economist sau organizator, într-o echipă bună, sunt sigură că s-ar completa cu preşedintele. I.L.: Vă doriţi o funcţie executivă? Mi-am stabilit ca ţintă să candidez la Parlamentul României. M.M.: În ce circumscripţie? Acolo unde mă potrivesc şi acolo unde are partidul nevoie.
I.L.: PD-L va obţine maximum 40%. Cu cine se va alia pentru guvernare? Dacă am lua 40%, după redistribuire am putea guverna singuri, probabil cu sprijinul minorităţ ilor. Dar şi dacă am avea nevoie de încă un partid pentru o alianţă postelectorală sunt convinsă că vom găsi parteneri. Urmează patru ani de guvernare PD-L şi cred că, inclusiv PNL, dacă nu va mai fi condus de Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi de acord să ne susţină.
M.M.: Din ’96 până acum, alianţ a de serviciu a fost cu UDMR. Este o alianţă convenabilă? Dacă s-ar putea evita această alianţă, va fi mai bine. Cred că se va încerca altă variantă, înainte de UDMR.
I.L.: De ce nu UDMR? V-am spus o părere, nu ştiu acum exact cum să o argumentez. A stat şi a profitat de putere de 10 ani încoace. Liderii UDMR au făcut o politică oportunistă şi au fost împotriva noastră ori de câte ori au avut ocazia.
M.M.: PSD ar fi o opţiune? PSD are multe probleme acum, cu domnul Ion Iliescu, cu domnul Năstase. Câtă vreme nu se va curăţa de tot ceea ce am acuzat a fi cangrena partidului, corupţia din partid, nu poţi să faci o alianţă. Ar fi greu pentru PD-L să explice de ce se aliază cu PSD după ce am criticat jocurile lui Viorel Hrebenciuc, pe care le face acum cu Ion Iliescu.
M.M.: Aveţi în program interdicţ ia de a face o alianţă cu PSD. Nu mai este în noul statut. PD-L este deschis tuturor colaborărilor, evident în condiţiile în care avem aceleaşi proiecte. Nu este european să ai o asemenea interdicţie. Până la urmă, trebuie să faci ce e mai bine pentru ţară.
Traseistul Onaca, posibil candidat PD-L la Primăria Constanţa
M.M.: Grupul domnului Stolojan s-a integrat în partid? La nivel central, categoric da. În teritoriu, oamenii încă se mai acomodează unii cu alţii: se fac liste, se stabilesc candidaturi şi mai pot apărea tensiuni. Pentru a nu exista conflicte, am făcut sondaje la nivelul tuturor localităţ ilor pentru a măsura notorietatea şi încrederea în candidaţi.
I.L.: Atunci, domnul Blaga la ce „fiţe“ se referea? Am aflat din ziar. Discuţia a fost cu totul altfel decât a fost prezentată în presă.
M.M.: Un obiectiv al PD-L era finalizarea listei de candidaţi pentru alegerile locale până cel târziu la începutul lunii februarie. S-a mai amânat un pic. Au fost situaţii în care n-am identificat candidaţii pentru funcţiile de primar. În unele cazuri, n-am identificat nici persoanele care să intre în sondaje.
M.M.: La Iaşi, cine a rămas, domnul Cârlan sau domnul Oprea? Domnul Oprea.
M.M.: La Constanţa? La Constanţa, avem o problemă. Sunt în sondaj doi posibili candidaţi, domnul Mironescu şi domnul Onaca.
I.L.: Onaca, fost PSD, fost PRM, fost PC, este un posibil candidat al PD-L? Are o notorietate, chiar credibilitate foarte bună.
I.L.: Este un traseist politic. Munceşte foarte mult la partid şi este un bun organizator. Nu ştiu de ce nu s-a regăsit în celelalte partide, i s-ar potrivi mult mai bine funcţia de primar decât cea de senator.
I.L.: Notorietatea sau credibilitatea lui Onaca, spuneţi cum doriţi, contează mai mult decât un important criteriu de integritate morală, acela de a nu fi fost traseist? Ori interzicem traseismul prin lege, ori nu-l mai considerăm un criteriu. Se poate întâmpla ca oamenii să nu se mai regăsească în partidul în care s-au înscris pentru că, de exemplu, se schimbă politica partidului. Onaca, împreună cu care am participat la câteva acţiuni, este o persoană foarte iubită în comunitatea locală. Atunci când vrei să obţii voturile oamenilor, trebuie să-i arunci în bătălie pe cei foarte cunoscuţi.
M.M.: La sectorul 5, aţi putea apela tot la o personalitate din afara partidului pentru a-l bate pe Vanghelie? Mitică Dragomir? N-am auzit de lucrul acesta, nu spun că nu este posibil. Dar noi am mers şi la europarlamentare pe principiul că trebuie să găseşti oamenii în interior. Domnul Onaca este membru al PD-L. Când eşti cel mai mare partid din România se presupune că ai resurse. Părerea mea este că n-ar fi greu să-l bată pe Vanghelie oricine are notorietate şi credibilitate.
I.L.: Mitică Dragomir este în sondaj? Nu este. Cred că sunt domnii Sebastian Bodu, viceprimarul Ionuţ Popa. Cred că toţi cei care şi-au dorit postul de primar au fost incluşi în sondaj.
I.L.: Cine are şanse să fie nominalizat pentru Primăria Capitalei? În sondaj sunt domnii Videanu, Blaga, Murgeanu.
M.M.: Care credeţi că ar fi soluţia ideală pentru partid? Videanu? Nu pot să vă spun. Ar însemna să dau eu un semnal pentru partid şi nu e corect.
PREGĂTIRILE PENTRU ALEGERI Nivelul de trai şi Constituţia, principalele subiecte de campanie ale PD-L
I.L.: Cum să citim decizia Curţii Constituţionale în cazul Norica Nicolai? În cazul Norica Nicolai situaţia este tranşată, nu mai poate fi nominalizată. Dar oricine va fi nominalizat a doua oară, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, trece. Şi toată lumea a pus corect întrebarea: „şi dacă va fi Dinu Patriciu“? Preşedintele este obligat să-l numească. Dacă primul n-a fost bun din anumite motive, al doilea este bun din aceleaşi motive? Să aşteptăm motivarea, poate ne lămurim atunci.
M.M.: Vă veţi adresa din nou Curţii? Sigur că da. Vor fi opinii care vor susţine o variantă şi opinii care vor susţine varianta contrară.
I.L.: Dar e o situaţie normală? Nu este normal să fim conduşi prin decizii ale Curţii Constituţionale. Cred că soluţia este în primul rând modificarea Constituţiei. M.M.: Succesorul dv. la Cancelaria prezidenţială, domnul Cătălin Avramescu, vorbea de o Constituţie nouă. Sunt de aceeaşi părere. Constituţ ia a fost gândită în ’91, când ieşeam din regimul lui Ceauşescu şi încercam să limităm puterea unui singur om. Greu să faci atunci o Constituţie care să corespundă prezentului, unei ţări europene, cu totală deschidere internaţională. Am ajuns la un nivel de democraţ ie care depăşeşte cadrul constituţional. A fost corectată pe parcurs, dar tot corectând-o, s-a ajuns la situaţia de faţă.
M.M.: PD-L va susţine, în cazul în care va câştiga alegerile, o măsură radicală? Nu s-a discutat concret. Dar sunt convinsă că toate conflictele iscate de actuala Constituţie ne duc spre concluzia că trebuie luată de la zero.
I.L.: Veţi face din noua Constituţ ie tema de campanie electorală? Vom avea o campanie „Da pentru Constituţie“? Ar fi o idee bună. Eu cred că oamenii s-au cam săturat de aceste conflicte şi putem să le explicăm că acestea vin chiar din Constituţie.
I.L.: PD-L-ului îi trebuie o temă tare de campanie. Anticorupţia nu mai e o temă atât de tare, sunteţi de acord? De acord. Mesajul anticorupţ ie s-a tot vehiculat şi oamenii au obosit. Şi eu am fost surprinsă să constat că problema corupţiei este pe locul al şaptelea în ierarhia problemelor cetăţenilor, preocupaţi în primul rând de nivelul de trai, de educaţie, de sănătate. Tema mare trebuie să fie nivelul de trai şi cred că asta ar trebui să facă şi viitorul guvern, să aducă nivelul de trai la unul comparabil cu cel din UE. Cred că va fi o temă de interes care va atrage cetăţenii.
I.L.: Dar o astfel de temă nu-l poate implica pe Traian Băsescu în campanie. Nu cred că este vreo temă în care să nu se implice preşedintele, pentru că preşedintele se implică, şi bine face, în toate. A vorbit despre situaţia din învăţământ, din sănătate, s-a implicat în timpul grevelor. Pe lângă posibilitatea ca „Da pentru Constituţ ie“ - să-i spunem aşa -, ca proiectul de mobilizare pentru o nouă Constituţie să fie temă de mobilizare în campanie, vorbeam şi de alte teme. Ar fi extraordinar dacă PD-L ar reuşi să credibilizeze tema nivelului de trai.
M.M.: Potrivit statutului, PD-L trebuia să alcătuiască un guvern din umbră. Da, era în proiectul fostului PD, îl discutăm şi acum în cadrul PD-L. Încă suntem în faza în care avem de lucru la organizare. Oricum, fiecare dintre noi am decis pe ce teme ne putem exprima public, pentru a nu vorbi toţi, tot timpul, despre toate. I.L.: Temele dumneavoastră cam care ar fi? Juridice.
I.L.: Domnul Blaga? Administraţie.
M.M.: Politică externă? Cezar Preda.
M.M.: Dar el vrea să fie primar la Buzău. Nu este obligatoriu ca pe tema pe care te exprimi să şi ocupi un loc în executiv.
CNSAS
Să aprecieze cetăţenii ce se va întâmpla cu persoanele deconspirate
I.L.: Să presupunem că CNSAS va descoperi câţiva foşti colaboratori ai Securităţii printre parlamentarii PD-L. Le veţi retrage sprijinul? Sigur că da.
I.L.: Ce părere aveţi despre ordonanţa CNSAS? Nu am citit-o, am auzit doar criticile publice. Înţeleg că s-a găsit o soluţie ca CNSAS să poată funcţiona. Evident CNSAS trebuie să existe, pentru că trebuie să continue deconspirarea. Ce se întâmplă cu persoanele publice care vor fi deconspirate cred că ar trebui lăsat la aprecierea cetăţenilor. M.M.: Ce se întâmplă cu magistraţii. Preşedintele Băsescu spunea că 25% au colaborat cu Securitatea. Va trebui găsită o formulă pentru toţi cei care au fost colaboratori şi stabilit, prin lege, dacă mai profesează.
I.L.: Acest principiu este contestat de Curte. Nu rămâne decât să respectă m decizia. Depinde şi de ceea ce se va întâmpla cu Constituţia.
CE SPUNE DESPRE...
POLITICIENII ŞI RUDELE LOR LA CATEDRĂ
„La ASE, înţeleg că predă fiul domnului Hrebenciuc“
I.L.: Ce criterii aţi îndeplinit pentru a deveni lector universitar? Cele legale. Zece ani de experienţă în domeniu, doctorand într-un domeniu apropiat. Până în iunie am termen să susţin teza de doctorat. În plus, lucrările mele; pe măsură ce am absolvit cursuri în securitate, mi-am publicat referatele.
M.M.: De ce aţi dorit ca, în afară de avocatură şi de politică, să aveţi şi această activitate? Când eram la Cotroceni, eram obligată să citesc toate materialele de politică externă. Gândindu-mă că acolo îmi voi petrece următorii zece ani, am considerat că este nevoie să aprofundez un domeniu de care eram străină. Am început cursurile la Colegiul Naţional de Apărare, am făcut un master în securitate şi apărare. Am plecat de la Admnistraţia Prezidenţială şi aveam de ales între a continua studiile şi a renunţa. Nu am renunţat. Nu ştiu dacă vreodată voi activa pe această zonă, dar mi-am dorit să duc studiile până la capăt. Problema este că ceea ce fac zi de zi în politică nu prea are tangenţă cu ceea ce am studiat. Ca să rămân apropiată de subiect, am ales să intru în învăţământ.
M.M.: Nu vi se pare că există un adevărat curent între politicieni: se duc la universităţi particulare… Ba da. Sunt foarte mulţi politicieni în învăţământ. Poate că doresc să fie în contact cu studenţii. Sper să nu fie o modă.
I.L.: Dar nu cumva politicienii intră mult prea uşor în învăţământul universitar? Nu foarte mulţi vor să intre, pentru că salariile sunt foarte mici. Am înţeles că există un minus de vreo 3.000 de cadre, la învăţământul universitar.
I.L.: Credeţi că este o politică a universităţilor de a recruta vedete ale politicii? Ar putea fi şi asta. Eu m-am gândit foarte mult: cu ce este mai bun un politician decât o simplă persoană? Poate şi invers este bună întrebarea. Depinde de ce ştie fiecare şi mai puţin dacă face politică. Eu am terminat Universitatea „Cantemir“ şi am fost foarte apropiată de cei de acolo în toţi aceşti ani. Poate că acesta a fost un argument.
I.L.: Dar aţi fi avut vreo şansă la altă universitate, de exemplu la ASE? La ASE, înţeleg că predă fiul domnului Hrebenciuc. Eu nu-l cunosc, poate fi o persoană foarte bine pregătită.
TESTUL DE SINCERITATE
„Cred că latura feminină nu trebuie ascunsă“
I.L.: O femeie politician câş- tigă notorietate dacă pozează pentru reviste? La debutul carierei mele, am primit şi acceptat sfatul să mă ţin departe de subiecte care nu sunt politice. Numai că oamenii vor să te cunoască şi altfel, vor să vadă omul, soţia, mama. Cred că latura feminină nu trebuie ascunsă pentru cei care vor să vadă şi femeia din omul politic.
I.L.: Corpul? Asta nu este o problemă. Nu cred că trebuie să ne ferim de a ne arăta... Oamenii nu doar ne ascultă, ne şi văd.
M.M.: Asta are legătură cu mottoul dv. de pe blog - „ceea ce am port cu mine“? Da, la asta m-am referit. Eu nu vreau să ascund nimic, nici de bine, nici de rău.
I.L.: Cum se face că poziţiile dv. coincid „la virgulă“ cu ale preşedintelui? De multe ori nu gândim la fel, şi aici intru în dezacord şi cu domnul Blaga. De exemplu, în problema legalizării prostituţiei. Eu sunt împotrivă. La nivelul la care suntem acum, a o recunoaşte ca meserie înseamnă a ajuta femeile fără şansă să se îndrepte către prostituţie.
I.L.: Dar sunteţi de acord ca aceste femei să fie tratate ca infractori de poliţie? Nu, asta nu. Cred că ar fi necesar un cadru legislativ pentru tinerele femei, în aşa fel încât acestea să aibă şi o altă şansă în viaţă. După aceea să legalizăm prostituţia.
I.L.: Ce fel de legi pentru femei? Educaţie în şcoli. Să nu mai fie promovate la televizor sau în ziare femei care se realizează în viaţă prin astfel de relaţii.
I.L.: Religia ar trebui să fie obligatorie în şcoală? Eu sunt pentru libertatea religioasă. Nu m-aş pronunţa asupra acestui subiect, dar cred, în principiu, că mai multă morală în şcoală nu strică.
I.L.: Mai sunteţi prietenă cu Nicolae Dumitru-Niro? N-aş vrea să jignesc pe nimeni, dar prieteni am câţi degetele de la o mână. Cunosc foarte multe persoane şi îl cunosc şi pe Nicolae Dumitru. Este o simplă cunoştinţă.
I.L.: Dar cu Eugen Bejenariu? Îmi este un bun amic. Despre amândoi am o părere bună.