Secretarul executiv PDL, Elena Udrea, recunoaşte că alegerile din toamnă o stresează. Dacă nu va obţine votul pentru Bucureşti, este decisă să renunţe. "Aştept să rezilieze şi contractele firmelor Euroconstruct, ale lui Căşuneanu şi Umbrărescu. Sigur, dacă ele există şi dacă îl lasă PSD", spune secretarul executiv al PDL, vizavi de scandalul "Dalli". Elena Udrea anunţă că va părăsi funcţia dacă nu iese parlamentar.

„Evenimentul zilei“: De ce aveţi duşmani în PDL? Elena Udrea: Duşmani e mult spus... Adevărul e că m-am cam săturat să citesc replici referitoare la mine, în presă. Sunt un om care nu a dat niciodată informaţii pe surse, nu îmi critic colegii pe ascuns sau în discuţii private, cu ziariştii. Mă feresc să merg pe abordările personale, iar când vine vorba de partid, prefer să funcţionez după principii. Unora nu le place faptul că poate sunt mai radicală.

În ce sens radicală? Spre exemplu, când spun că nu facem alianţă cu PSD, orice ar fi! Sau când sus- ţin şi eu că trebuie luate măsuri atunci când o organizaţie are un rezultat slab, în mod repetat. Nu cred că am de ce să îmi corectez punctele de vedere. Eu pun partidul înainte de orice, chiar înainte de toate nemulţumirile mele. Dacă greşesc, nu mi se spune în faţă şi mi se dau replici de la distanţă. Nu pot să acuz presa că speculează anumite neînţelegeri, atâta timp cât aceste speculaţii se hrănesc chiar din interiorul partidului.

Este tardiv să mai discutăm despre vinovaţii pierderilor alegerilor din Bucureşti? S-au făcut analizele, s-au tras concluziile. Acum suntem realmente aşezaţi pe făgaşul alegerilor din toamnă. Ce era de sancţionat s-a sancţionat la cele nouă organizaţii, ale căror conduceri au fost demise. „E contra naturii să nu-l susţii pe Băsescu“

Care sunt şansele PDL pentru alegerile din toamnă? Avem o şansă mare şi unică de a câştiga alegerile în această toamnă în aşa fel încât să putem avea susţinere parlamentară pentru a face noi guvernul. Nu trebuie să o ratăm. Categoric nu vom face niciun fel de alianţă preelectorală. Noi ne dorim să câştigăm alegerile în aşa fel încât în parlament să avem susţinerea unui guvern PDL. Personal, dacă voi pierde şi nu voi fi parlamentar de Bucureşti, îmi voi da demisia din funcţia de secretar executiv. Sunt un om care a făcut politică asumat până acum şi voi continua la fel.

Apropo de demisii, cum comentaţi declaraţia domnului Berceanu, care a spus că îşi dă demisia, astfel încât nimeni de la centru să nu „i-o ia înainte“? Afirmaţia sa mi se pare gratuită, nu se punea problema ca vreo persoană să reorganizeze Doljul. O fi fost în stilul glumelor sale caracteristice, dânsul fiind, aşa, mai şugubăţ.

De ce PDL-ul este perceput drept partid prezidenţial? Asta o spun adversarii noştri, că nu are identitate. Dar are identitate şi oameni de valoare, care au câştigat foarte multe voturi pentru partid, în alegeri. Până la urmă, vorbim de un partid care a fost al lui Traian Băsescu, care a crescut sub conducerea lui şi care i-a fost alături când a fost suspendat de Parlamentul de 322, aşa că este contra naturii să spui că nu îl susţii pe Traian Băsescu. Este o relaţie dintre un partid şi un om care au fost trup şi suflet ani de zile.

„Sunt în linia a doua în PDL“

Care sunt vârfurile PDL-ului? Îmi trebuie pagini să vă răspund! Cred în principiul prin care politicienii mari sunt cei care aduc voturi multe, cinstite, nu cumpărate cu telefoane mobile sau mici şi bere. Mă refer la primarii din teritorii care au câştigat, cei care au luat consiliile judeţene şi chiar la cei care nu au câştigat, dar care au adus voturi. Domnii Berceanu, Preda, Blaga, care sunt reprezentativi pentru partid, la fel ca Boc, marele câştigător de la Cluj. Şi generaţia tânără, care reprezintă partidul.

Theodor Stolojan? De domnul Stolojan nici nu mai spun, nu l-am nominalizat primul pentru că n-a fost în bătălia din iunie.

Printre aceste vârfuri, unde vă plasaţi, dacă ar fi să vă faceţi o autoevaluare? În linia a doua. Ca notorietate şi încredere, ţinând cont de faptul că nu am avut încă nicio funcţie. În linia întâi se află emblemele partidului, care au avut ocazia să demonstreze că, pe lângă notorietate şi activitatea politică, sunt şi foarte buni oameni de administraţie, care şi fac ceva şi nu sunt doar buni oratori. Faţă de experienţa unor colegi din partid, pot spune că sunt încă la început. Nu mă grăbesc. Am timp.

Aveţi deja un target? Să deveniţi ministru, prim-ministru? Este mult să mă gândesc până acolo, pentru că politicianul se măsoară în voturi. Prima evaluare a mea va avea loc, din fericire, în toamnă. După rezultat voi şti exact cât valorez, cât merit, cât pot.

„«Omorâţi PDL-ul şi pe Traian Băsescu, izolaţi-i!»“

Luaţi în calcul sondajele care arată că PDL a scăzut? Nu aş interpreta astfel rezultatul sondajelor. Nu cred că a scăzut. În opinia mea, electoratul PDL răspunde chestionarelor, dar nu vine la vot, aşa cum în iunie nu a venit ca altădată. Eu constat că este vina noastră că nu am mobilizat mai bine electoratul, poate şi pentru faptul că toţi liderii noştri au fost implicaţi în propriile bătălii electorale, ceea nu s-a întâmplat la PSD sau la PNL. Liderii lor au stat bine mersi la centru, nu s-au dus în luptă pentru că sigur ar fi pierdut. Ar fi pierdut dacă s-ar fi dus un Geoană, un Năstase, un Tăriceanu, Mitrea, Hrebenciuc, Bogdan Olteanu, oricine ar fi pierdut dacă s-ar fi consultat uninominal.

Sunt blamabile alianţele preelectorale şi electorale? Ca principiu, nu. Am avut şi noi o alianţă cu PNL, în 2004. A fost blamabil ce s-a întâmplat după, cu foştii noştri parteneri, conduşi de Tăriceanu. Cred că ar trebui să luăm foarte în serios statutul la care ne-au obligat adversarii noştri politici: singuri împotriva tuturor. Aici, Iliescu a dat semnalul: „Omorâţi PDL-ul şi pe Traian Băsescu, izolaţi-i!“. Toată lumea s-a aliat, şi PSD, şi PNL şi PC. Nu ştiu ce ar spune electoratul liberal dacă PNL ar face alianţă cu PSD. Trebuie să ne bazăm şi pe responsabilitatea electoratului. Sper ca în toamnă să nu avem nevoie de UDMR. Cu cine să faci alianţă, cu Tăriceanu şi Olteanu, cu Iliescu şi Hrebenciuc?

Cum vă pregătiţi pentru alegerile din toamnă? Nu vreau să dau din secretele strategiei de campanie, la care mă gândesc zi şi noapte. Este o mare responsabilitate atunci când duci o bătălie proprie, nu mai sunt deloc relaxată aşa cum eram în campaniile dinainte, mă stresează confruntarea din toamnă. Îmi propun să încep campania imediat ce voi şti colegiul în care candidez. În această vară nu îmi pot permite să mă îndepărtez de Bucureşti.

CAZUL „DALLI“

„Îi mulţumesc domnului Oprescu!“

„Nu pot decât să îi mulţumesc domnului Oprescu! De patru ani de când sunt în politică, sunt atacată permanent din cauza contractului firmei Dalli cu Primăria Capitalei. Chiar dacă acesta există din 1995, de când eu eram încă studentă, chiar dacă soţul meu a vândut acţiunile pe care le deţinea încă din iunie 2004, chiar dacă, după cum am înţeles, primăria lua 55% din încasări, nu din profit, ceea ce înseamnă între 2.000.000- 2.500.000 $ pe an. Adversarii mei politici, din lipsă de alte subiecte, au continuat să pună activitatea firmei Dalli pe seama mea. Acum, nu pot decât să mă bucur că nu mai există, deoarece mi-ar fi creat o problemă în plus, nemeritat, în campania electorală care urmează. În aceeaşi ordine, pentru a mă scăpa de toate minciunile care mi se impută, îl rog pe domnul Oprescu să rezilieze şi contractele firmelor Euroconstruct, ale domnilor Căşuneanu şi Umbrărescu. Sigur, dacă ele există şi dacă îl lasă PSD.“ TRASEU IMOBILIAR

Elena Udrea nu a stat numai în zone de lux. A fost chiriaş şi proprietar în cartierul Drumul Taberei

AMINTIRI DIN STUDENŢIE

„Nu mergeam în discoteci, aveam complexul provinciei“

Cum a avut loc venirea în Bucureşti? Am venit în Bucureşti, ca orice tânăr din provincie, după ce am terminat liceul, în 1992. Am avut norocul, în primul an, să pot locui în familie, la un unchi. Toţi prietenii mei din facultate locuiau în Drumul Taberei, mulţi dintre ei erau tot din provincie, iar seara, când plecam de la cursuri, veneam în grup mare în cartier. În timpul liber ne strângeam la suc, pe la terase, în Drumul Taberei, la Orizont sau la Favorit, cel mai adesea. A fost o perioadă frumoasă, pe care aş retrăi-o oricând.

Care sunt scriitorii preferaţi? În facultate, am renunţat la pasiunea de a citi, pentru că e perioada în care te specializezi. Dacă pe vremuri eram „tobă“ de citate şi de repere literare, pentru că pe vremea noastră se citea foarte mult, acum lucrurile nu mai stau aşa. Mi-au plăcut Marin Preda, Camil Petrescu, din a cărui dramaturgie m-a definit „Jocul ielelor“. Printre puţinele lucruri pe care mi le mai amintesc şi pe care le spun cu drag, pentru că mă reprezintă, este următorul citat: „Câtă luciditate, atâta raţiune şi deci, atâta dramă“. Pe atunci făceam câte 7 ore de literatură pe săptămână!

Acum mai aveţi timp pentru lectură? Ei, pasiunea de a citi s-a pierdut din cauza lipsei de timp. Astăzi, nu mai am timp de beletristică. Sigur, am reuşit şi eu, ca tot omul actual, să citesc Coelho, şi cred că multe din ideile sale sunt uşor de regăsit în realitatea fiecăruia. Aţi lucrat în timpul facultăţii? Am lucrat în fiecare vacanţă de vară. Făceam lucruri mărunte - pe vremea aceea erau chiriile mult mai mici decât acum! În primele vacanţe am predat gramatica elevilor de clasele V-VIII, pentru că terminasem Filologie - Limbi străine, am făcut şi secretariat. Mi-am trăit frumos studenţia, chiar dacă nu aveam prea multe posibilităţi financiare să facem lucrurile pe care le fac tinerii de astăzi, chiar dacă ne urcam în tramvai fără bilet şi păzeam uşile ca să nu urce controlorul, chiar dacă ne calculam banii pentru cărţi, să ne ajungă şi pentru mâncare, şi pentru chirii. Nu am ieşit la discotecă, pentru că aveam complexul provinciei pe vremea aceea şi nici nu erau distracţii să-mi placă.

STRATEGIE. La o terasă din Drumul Taberei, Elena Udrea arată că în vocabularul ei s-au insinuat cuvinte grele, precum „bătălie“, „luptă“ şi „mobilizare“ (Foto: Răzvan Vălcăneanţu)