Absența unui plan de asistare a sistemelor financiare est-europene va crea mari probleme băncilor creditoare vest-europene.

Comisia Europeană a anunțat ieri că este preocupată de volatilitatea monedelor din țările Europei de Est, după ce multe dintre acestea s-au depreciat masiv în ultimele zile, în contextul crizei economice și temerilor privind retragerea de capital străin. „Sunt preocupat de evoluția volatilității ratelor de schimb din anumite state membre UE care au cursuri de schimb liberalizate”, a declarat Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice și monetare.

„Împărtășesc din plin îngrijorările privind riscul generat de situația din țări precum Ucraina, Serbia, Croația sau România, care este membră UE”, a adăugat el, subliniind că este posibil ca evoluțiile îngrijorătoare să fi fost alimentate de anumite declarații publice. „Stalingrad monetar”

Declarațiile comisarului european survin îngrijorărilor deja formulate de unele state din Europa Occidentală privind riscurile la care se expun sistemele lor bancare fragile dacă banii împrumutați în Europa Răsăriteană nu sunt recuperați. Ministrul austriac de finanțe, Josef Pröl, a efectuat recent un turneu în patru foste state comuniste pentru a-și promova planul de stabilizare a sistemelor financiare din regiune, în condițiile în care băncile austriece au acordat aici credite în valoare de 230 de miliarde de euro, sumă ce reprezintă 70 la sută din PIBul Austriei. Presa de la Viena a scris recent că băncile austriece riscă să se confrunte cu un „Stalingrad monetar” dacă datoriile cresc chiar și cu 10 procente.

Inițiativa ministrului austriac a fost primită cu răceală de Cehia, statul care asigură președinția semestrială a UE, și chiar de ceilalți miniștri de finanțe comunitari, preocupați de rezolvarea problemelor financiare interne. Potrivit „The Daily Telegraph”, suma împrumutată, în mare parte pe termen scurt, de statele est-europene se ridică la 1,7 trilioane de dolari, din care trebuie să returneze în cursul acestui an 400 de miliarde de dolari, o treime din PIB-ul întregii regiuni. Rusia singură înregistrează o datorie de 500 de miliarde de dolari.

CAZ DISPERAT Ucraina a ajuns în pragul colapsului economic

Analiștii financiari previzionează o datorie externă record a Ucrainei, un scenariu care ar putea complica relațiile dintre fostul stat sovietic și blocul comunitar și ar avea repercusiuni asupra recent încheiatului acord între Kiev și Moscova privind tranzitul gazului rusesc spre restul Europei. Ulrich Leuchtmann, analist al Commerzbank, apreciază că datoria externă a Ucrainei ar putea atinge 90 la sută din PIB, scrie publicația electronică „EUObserver”. Aceste estimări au fost avansate după ce producția industrială ucraineană a scăzut cu 26 de procente în comparație cu anul trecut, moneda națională, grivna, s-a depreciat cu peste 30 la sută față de dolar, iar FMI ezită să transfere Ucrainei împrumutul de 16,4 miliarde de dolari promis în noiembrie 2008. FMI a livrat doar o primă tranșă, în condițiile în care oficialii de la Kiev refuză să plafoneze cheltuielile publice.

Conflictul politic agravează lucrurile

Criza politică din Ucraina poate agrava situația, analiștii temându-se că președintele Viktor Iușcenko și-ar putea utiliza in fluența pe care o are asupra băncii centrale de la Kiev pentru a o împiedica să ajute guvernul Iuliei Timoșenko să achite datoriile uriașe.

Banca Europeană pentru Dez - voltare ar putea însă debloca 500 de milioane de euro pentru a asista Ucraina, a anunțat luni pre - ședintele BERD. Băncile austriece, franceze, suedeze, italiene și germane au de recuperat datorii de 30 de miliarde de euro, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale.