După ce, în 2011, creşterea de preţuri s-a înscris în obiectivul fixat de BNR, avem şanse să atingem ţinta şi în 2012, deoarece urmările crizei persistă.

Înscrierea inflaţiei în ţinta BNR are un impact asupra pricipalilor indicatori economici. Prognozele privind evoluţia economiei şi a veniturilor populaţiei sunt făcute în corelaţie cu estimările de inflaţie, iar o creştere cât mai mică de preţuri dă mai multe şanse ca ţintele fixate să fie atinse, sau să se ajungă chiar la rezultate mai bune.

Mai mult, remarcă unii analişti, atingerea unui target atât de important dă un plus de stabilitate mediului economic.

Firmele îşi întocmesc planurile de afaceri pe seama indicatorilor macroeconomici, inflaţia fiind folosită atât pentru a stabili viitoarele creşteri de salarii, cât mai ales pentru a fixa preţurile la produse şi servicii.

Premise pentru dobânzi mai mici

Însă principalul efect pe care îl va avea reducerea inflaţiei din ultima vreme ar trebui să fie resimţit la nivelul politicii adoptate de BNR, este de părere economistul Liviu Voinea.

Inflaţia scăzută din ultimele luni a determinat banca centrală să reducă rata dobânzii cheie la un minim record, de 5,75% pe an. Dacă până acum România era defazată de restul Europei, aflându-se în topul celor mai mari creşteri de preţuri, acum suntem în linie cu restul europenilor. La finele lunii noiembrie 2011, inflaţia din zona euro a fost de 3%, iar în România de 3,4%.

"Ne puteam aştepta chiar la scăderi suplimentare ale ratei de dobândă. BNR menţine, de regulă, o diferenţă de două puncte procentuale între dobânda cheie şi inflaţie", spune Liviu Voinea.

De regulă, o dobândă cheie mai mică permite băncilor să acorde împrumuturi mai ieftine. Efectul pe care rata dobânzii cheie îl are asupra dobânzilor la credite este însă limitat, atrage atenţia economistul.

Nivel de trai mai bun?

Rata scăzută a inflaţiei nu garantează neapărat un trai mai bun, spun economiştii chestionaţi de EVZ.

Recent, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, declara pentru EVZ că îmbunătăţirea nivelului de trai vine abia după ce economia a făcut ajustări serioase.

Economistul Bogdan Glăvan spune că preţurile scăzute sunt şi o consecinţă a cererii reduse, pentru că nivelul de trai al românilor este acum la un nivel scăzut.

În plus, Liviu Voinea reaminteşte că inflaţia anuală este o medie, iar oamenii resimt diferit creşterile de preţuri: "Şe ştie că acestea sunt mai mari în mediul urban şi mai mici la sate. În plus, coşul de consum diferă de la persoană la persoană".

Atingem ţinta şi în 2012 Cererea scăzută creşte şansele să atingem şi ţinta din 2012. BNR a fixat tot un target de 3%, plus/minus un punct procentual.

"Calculele arată că acest lucru este posibil. În decembrie 2011 am avut cea mai mică inflaţie din ultimii 21 de ani, mai exact de la 1 noiembrie 1990, de când se măsoară corect inflaţia în România", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, citat de Agerpres.

Inflaţia anuală a fost în 2011 de 3,14%, ţinta BNR fiind 2-4%. Cel mai puţin s-au scumpit alimentele.