Eclipsa de Lună vestește vremuri noi. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

Eclipsa de Lună vestește vremuri noi. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

Altele erau văile de legătură folosite frecvent între centrul Daciei fortificat de munţi şi restul ţării. Alţii sunt Munţii dacilor şi în alt loc este Peştera lui Zamolxe! Munţii Bucegi, Sfinxul, Babele - mă faceţi să râd, ca reclamă turistică este foarte bună, ca şi cea a peşterii Polovragi. Dar aceste eresuri, aceste reclame turistice au şi ele geniul lor, pentru că ocultează locurile care nu trebuie pângărite ci păstrate cu iubire, chiar cu gelozie şi multă discreţie.

Acum două-trei mii de ani se strângea sfatul "bărbaţilor tari", tarabostes. Dimineaţa, când răsărea soarele, într-un loc ştiut astăzi doar de câţiva, mai puţini de degetele de la două mâini...

Îşi aminteau de cei trecuţi anul acela în Ţara lui Zamolxe şi râdeau cât puteau, după obiceiul lor, a lipsei oricărei frici faţă de moate şi îşi aminteau de curajul şi cinstea, dar şi de snoavele şi păcălelile pe care le făceau vitejii care nu mai erau printre ei.

Apoi, în jurul unui foc puternic, începea fiecare să spune ce a făcut şi a dres tribul lui, ce a strâns, câte case s-au construit, câti prunci s-au născut, câtă carne a afumat, câte lemne au de foc, câte sfere de aur şi argint au adus, câte animale au, câte au schimbat cu grecii de la marea cea mare şi de ce mai au nevoie. Se completau rezervele, se făceau schimburi, se împărţea rezerva regelui către cei mai oropsiţi de soartă. Trebuiau să facă faţă iernii celei cumplite. Cu toţii!

Ne puteți urmări și pe Google News

La masa de la amiază aveau loc profeţiile. Fiecare spunea ce crede el că o să se întâmple în anul ce va să vie. Se făceau scenarii, se discuta despre expediţii de vânătoare şi de posibile năvăliri ale unor "popoare ce trăiau pe cal". Se numărau de câte arme au nevoie, de cât fier, aramă, bronz. Se plănuia călătoriile de negustorie la coloniile greceşti.

Seara era dedicată zeilor. Sacerdoţii rostogoleau sfere mari de aur şi argint către peştera lui Zamolxe, la lumină făcliilor. De aceea se făceau sfere metalele preţioase, pentru că nimeni nu trebuia să ştie drumul şi intrarea în peşteră, doar câţiva sacerdoţi.