E OFICIAL! Acestea sunt PENSIILE pe care le vor încasa seniorii! ANUNȚUL s-a făcut în urmă cu câteva minute!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Guvernul a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale
Guvernul României a aprobat proiectul noii Legi a pensiilor, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Proiectul de lege prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referință (VPR):

* 1.265 de lei în 2019;

* 1.775 de lei în 2020;

* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții;

* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, așa cum este precizat și în Programul de Guvernare,
la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul
întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislația fiscală în vigoare la data
adoptării Programului de Guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt
purtătoare de CAS și CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după
schimbarea guvernării din 2016.
În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul
în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în
plată, atunci se va menține suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de
pensionare, nici stagiul minim și nici cel complet.
Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale:
- contributivitate, adică plată în funcție de contribuție;
- egalitate, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în
momente diferite, primesc aceeași sumă de bani;
- solidaritate socială, adică generațiile în activitate susțin, prin plata contribuțiilor
lor, generațiile de pensionari și, în viitor, vor fi susținute la rândul lor;
- imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Contributivitatea fiind un principiu de bază al oricărui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contribuții „datorate și plătite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Menționăm că, pentru a nu dezavantaja angajații, noua prevedere va fi luată în calcul
doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce
efecte complete. Reiterăm faptul că angajații nu vor fi penalizați pentru perioade
lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.
În paralel, proiectul de lege prevede și debirocratizarea și accesul online la
informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa
Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat.
Cetățenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare
realizat, venitul obținut și sumele achitate drept contribuții. În cazul în care vor
constata ca angajatorii nu le achită contribuțiile vor putea sesiza organele abilitate.
În proiectul noii legi se menține contractul de asigurare facultativă, care suferă,
totuși, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci
ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite
necontributive ca să totalizeze 5 ani.
Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea
contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată. În
prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a
demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a
decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în
cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mențin prevederile
referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu
noua bază de calcul.

Printre noutățile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului
și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se
adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui
pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și
detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.

Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de
cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25
puncte.
Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază
de pensie de asigurări sociale și a realizat cel puțin stagiul minim de cotizare de 15 ani,
precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul
acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar și nevăzătorul, a cărui situație a fost
reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiții
specifice, determinate de situația fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asigurații sistemului public de pensii.

Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la
6 ani la un an pentru condiții deosebite, și de la 2 ani la un an pentru condițiile
speciale.

De exemplu: pentru un an realizat în condiții deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar
pentru un an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.
Deși propunerea partenerilor sociali a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la
care să pornească reducerea, totuși proiectul a fost modificat în sensul că pragul
minim este de un an atât pentru condiții deosebite cât și pentru condiții speciale.
Dacă până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiții de muncă în grupa
a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va
putea beneficia de acum încolo de această facilitate (reducerea vârstei de
pensionare).
Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată,
cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea
lege, dar unele au suferit modificări de structură.
În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de
vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
Ca și excepție, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită
de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv
din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de
pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se
valorifică perioadele necontributive asimilate.
O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15
ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de
reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani.

Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.
Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită
de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul s.a.
Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin
prevederile legale în vigoare.
În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da
posibilitatea desfășurării unor activități profesionale, în paralel.

Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaș se menține și, în plus de actualele prevederi, apare o nouă
prestație, și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din
pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul
respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut
pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim
brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data
intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru
fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În
cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va
primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută
de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de
anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în
situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel
cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru
indemnizația socială minimă.

Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de
cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă.
Opțiunea se va face prin Poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de
Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee.
Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază
de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială
minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în
plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.
Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat
stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data
stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja
pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.
În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o
vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data
intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte
legi.
Acordul global și alte drepturi de natură salarială. Proiectul prevede că se valorifică
toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuții: sporuri, acord
global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Se va
acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va
aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după
recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se
păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial.

Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit
contribuții și, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea
pensiei.
Formula de calcul.
Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului
de Referință (VPR).
Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma
punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat
împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii
punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea
medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi
ale pensiilor.
Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechitățile, dar duce și la
creșterea pensiilor.
Proiectul de lege urmărește eliminarea inechităților din sistemul public de pensii,
care au făcut ca persoane care au lucrat același număr de ani, în aceeași profesie și
au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechitățile din
sistem dintre femei și bărbați care au lucrat același număr de ani, în aceleași condiții
și care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile
în discuție se egalizează.