Până la 1 ianuarie 2025, România trebuie să implementeze colectarea separată a textilelor. Legislația referitoare la gestionarea deșeurilor stabilește că atât companiile, cât și autoritățile locale sunt responsabile de acest lucru.
Responsabilități pentru producători
Țara noastră și-a asumat însă prin PNRR să constituie cel puțin 26 de instalații de reciclare a deșeurilor ce vor fi puse în funcțiune până la 30 iunie 2026, fondurile destinate construirii instalațiilor de reciclare în cadrul programului fiind de 220 milioane de euro.
Comisia Europeană cere introducerea responsabilității extinse oligatorii a producătorului pentru materialele textile în toate statele membre, pentru a-i determina să-și asume responsabilitatea pe ciclul întreg de viață al produselor textile, de la proiectarea acestora până la gestionarea deșeurilor.
Propunerea Comisiei introduce, de asemenea, reguli de colectare separată pentru textile și cerințe de sortare pentru transportul de textile uzate.
Reciclare Sursa foto: EVZ
Impact negativ asupra mediului
Mădălina Corciu, reprezentant al Organizației Humana People to People, spune că producătorii trebuie să plătească pentru fiecare produs textil nou pus în piață.
„Începând cu anul viitor, colectarea separată de textile va fi obligatorie și în România. Acest fapt va ajuta autoritățile să monitorizeze mai bine ce se va întâmpla cu aceste textile odată ce vor fi colectate.
Va fi, însă, nevoie de fonduri care să susțină costurile asociate structurilor de colectare, reutilizare și reciclare.
Într-o economie circulară a textilelor, producătorii sunt cei care trebuie să contribuie la sprijinul infrastructurii.
Tocmai de aceea, Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri de tip REP (Extinsă a Producătorului). Aceste noi politici plasează responsabilitatea financiară către producatori, ei trebuind plătească pentru fiecare produs textil nou pus în piață.
Mai mult, ei trebuie să se asigure că acele produse nu ajung să aibă un impact negativ asupra mediului când ies din uz. Aceste politici sunt necesare și binevenite, deoarece, fără ele, va fi imposibil de administrat volumele tot mai mari de textile post-consum”, a adăugat Mădălina Corciu, reprezentant al Organizației Humana People to People.
Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), în România activează în jur de 20 de companii din domeniul sortării și pregătirii textilelor pentru reutilizare și reciclare, număr care exclude business-urile de retail care comercializează îmbrăcăminte pregătită deja pentru reutilizare.