DW: „Mobile Churches”: Povestea bisericilor dislocate din Bucureşti

Fotografiile lui Anton Roland Laub abordează un episod dramatic şi absurd din istoria comunistă: "Sistematizarea" din anii 80, în cadrul căreia au fost ridicate pe şine şi mutate şapte biserici din capitală.

Când fotograful Anton Roland Laub i-a arătat partenerei sale germane pentru prima dată Bucureştiul, ea s-a mirat că mulţi călători îşi fac cruce în tramvai sau autobuz - uneori şi atunci când nu se vede nicio biserică pe geam. "Sunt născut la Bucureşti şi am crescut acolo, aceste gesturi nu mi se mai par neobişnuite", povesteşte artistul care a părăsit România în anul 2000 şi a studiat la Berlin la Neue Schule für Fotografie şi Kunsthochschule Weissensee. "I-am explicat lui Lotte că bucureştenii care îşi fac cruce chiar dacă trec doar pe lângă nişte blocuri comuniste ştiu că în spatele acestora sunt ascunse nişte biserici. Mi-am amintit de istoria bisericilor dislocate în anii 80 la Bucureşti şi am avut ideea să mă ocup de acest subiect." 

Proiectul "Mobile Churches" abordează un capitol dramatic şi absurd al istoriei recente, când a fost distrusă o treime din centrul vechi al capitalei în cadrul aşa-zisei "sistematizări" ordonate de Ceauşescu în anii 80.

Bunicii lui Anton Roland Laub şi-au pierdut casa în urma "sistematizării" ceauşiste 

Fotograful Anton Roland Laub e născut la Bucureşti

"Când părinţii mă luau de la şcoală în acea perioadă, vedeam cum se dărâmau clădiri întregi, inclusiv în Piaţa Victoriei", îşi aminteşte Anton Roland Laub, a cărui familie a fost afectată în mod direct de "sistematizarea" ceauşistă. "Casa bunicilor din partea mamei a fost dărâmată şi familia mutată într-un apartament mic de bloc, la etajul patru, fără lift." Şi casa bunicilor din partea tatălui era pe lista clădirilor care urmau să fie distruse. A supravieţuit doar pentru că, înainte de a-i veni rândul, s-a prăbuşit regimul. Peste 20 de biserici au fost dărâmate la Bucureşti în anii 80, dar şapte au supravieţuit: Au fost dislocate, puse pe şine şi deplasate în spatele unor blocuri datorită unei metode dezvoltate de inginerul Eugen Iordăchescu. Volumul trilingv "Mobile Churches" (apărut la editura Kehrer de la Heidelberg, cu texte în germană, engleză şi franceză) reuneşte fotografiile realizate de Anton Roland Laub cu cele şapte biserici mutate şi o sinagogă ascunse printre blocuri, dar şi imagini de arhivă din anii 80 care i-au fost puse la dispoziţie de inginerul Eugen Iordăchescu. Expoziţia de fotografie "Mobile Churches" se deschide pe 5 iunie la Berlin, la Capela Reconcilierii, ridicată în locul unei biserici distruse de regimul RDG-ist în 1985. Anton Roland Laub şi-a prezentat fotografiile şi la Bucureşti şi Paris. Seria "Mobile Churches" a fost nominalizată pentru mai multe premii internaţionale prestigioase, printre care New Discovery Award la Festivalul "Les Rencontres de la Photographie" de la Arles. 

"Mă interesează mai puţin aspectele tehnice, ci în primul rând motivul pentru care au fost mutate bisericile. Urmau să devină invizibile", explică fotograful. "De fapt, au fost mai degrabă ascunse decât salvate. Nu sunt o persoană religioasă, dar mă întreb dacă e vorba de un sacrilegiu. Inginerul Iordăchescu mi-a spus că, iniţial, Biserica Ortodoxă a fost împotriva dislocării acestor biserici. După mutare, fiecare biserică a fost sfinţită din nou."

Biserica Buna Vestire din Schitul Maicilor a fost construită în 1726

Anton Roland Laub aminteşte de exemplul Bisericii Buna Vestire din Schitul Maicilor (din 1726), aflată iniţial într-un complex monastic: "Acolo erau şi ateliere în care măicuţele pictau icoane, în grădină erau pomi fructiferi, chiar şi direcţia vântului fusese luată în considerare când s-a construit mănăstirea. Dar a supravieţuit doar schitul, ca un fel de carcasă. Un aspect oarecum ironic: Astăzi, biserica se află în spatele unei clădiri a serviciilor secrete."

"Interesul public pentru confruntarea cu trecutul nu-i prea ridicat"

Din 2013 până în 2017, Anton Roland Laub a călătorit de mai multe ori pe an de la Berlin la Bucureşti pentru a fotografia bisericile, mereu iarna, când clădirile se văd mai bine în lipsa vegetaţiei. "Am fotografiat la minus 18 grade, folosind o cameră fotografică de format mare, în care intri sub o învelitoare. Nu numai degetele m-au durut, ci tot corpul", povesteşte Laub. "Partenera mea a venit cu mine de fiecare dată şi m-a susţinut." Nici documentarea n-a fost uşoară: "În arhive, informaţiile nu erau coerente, existau câte trei sau patru variante diferite în cărţi şi alte materiale." În general, interesul public pentru confruntarea cu trecutul nu e prea ridicat în România, consideră fotograful.

Sinagoga Mare "Poloneză" pare mică în comparaţie cu blocurile din jur

VĂ MAI RECOMANDĂM

LINK-URI WWW