Drama actorului român care s-a sinucis. Sfârșitul ciudat al celui mai iubit „milițian”, învăluit în mister

Drama actorului român care s-a sinucis. Sfârșitul ciudat al celui mai iubit „milițian”, învăluit în misterTeatrul Lucia Sturdza-Bulandra 1. Sursa foto: Facebook

Dumitru Furdui a fost unul dintre cei mai apreciați actori români. A finalizat studiile la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1957, însă nu fără dificultăți, a fost exclus temporar în 1953, deoarece fusese „observat” de Securitate.

Drama actorului de comedie Dumitru Furdui

Dumitru Furdui a activat pe scenele din București, inclusiv la Teatrul Național, Teatrul Bulandra și Teatrul Mic. De asemenea, a avut o carieră de succes în cinematografie, apărând în 16 filme românești și în câteva producții franțuzești.

Cele mai celebre și apreciate roluri ale sale au fost în filmele „Brigada Diverse intră în acțiune”, „BD în alertă” și „B.D. la munte și la mare”, unde interpreta personajul „milițianul” Cristoloveanu.

Actorul Dumitru Furdui a venit pe lume pe 27 octombrie 1936, în Băileşti, judeţul Dolj. Familia sa era originară din Basarabia, din regiunea Soroca, și s-a refugiat în Oltenia la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ar putea fi o imagine alb-negru cu 1 persoanăDrama actorului de comedie Dumitru Furdui. Sursa foto: Facebook

A avut o carieră fulminantă ți în cinematografie

A început să-și construiască cariera în 1958, jucând în filmul „Doi vecini“, regizat de Geo Saizescu, alături de actori precum Grigore Vasiliu-Birlic, Nineta Gusti, Ion Lucian și Carmen Stănescu. Apoi, a apărut în producții precum „Setea”, „Soldaţi fără uniformă”, „Un surâs în plină vară” și „Împuşcături pe portativ”.

Îndrăgostit de „genul liric”, în care se remarcă și s-a afirmat, în special pe micile ecrane (din cauza unei distribuții mai puțin frecvente în teatru), tânărul actor este constant preocupat de transpunerea directă a prozei și poeziei pe scenă, conform celor scrise în Revista Teatrului din 1966.

Piesele sale de teatru deranjau tot mai tare Securitatea și Partidul Comunist. „Spiritul liber al marelui actor a atras repetat cenzura, ultimele piese ale sale fiind aruncate la gunoi. Mutat de la Teatrul Mic în provincie, a continuat să bată recorduri de popularitate. Cenzura l-a motivat să rămână ca refugiat politic în Franța.”, a spus fiul actorului.

Dumitru Furdui a emigrat în Franța

În anul 1982, a emigrat în Franța, unde a jucat la spectacole precum „Somnoroasa aventură” de Teodor Mazilu și „Paradisul la mica tocmeală” în 1983, ambele regizate de românul Virgil Tănase la Teatrul Lucernaire din Paris.

În 1988, a fost distribuit în filmul francez „Mangeclous”, regizat de Moshe Mizrahi, iar în 1989 a jucat în „Roselyne et les lions”, sub regia lui Jean-Jacques Beineix.

Dumitru Furdui a împărtășit într-unul dintre volumele sale de memorialistică: „Orice ocazie ţi se iveşte să o studiezi cu atenţie şi dacă e-n măsură să îţi schimbe viaţa, cât de cât în bine, să o urmezi. Nimic mai regretabil decât să te gândeşti pe urmă că ai avut o oportunitate şi n-ai folosit-o!”.

Moartea actorului a avut loc în condiții neclare.

Dumitru Furdui a murit pe 13 aprilie 1998. Actorul a căzut de la etajul opt al clădirii în care locuia, situată la marginea capitalei franceze. Printre posibilele cauze se numără suicidul, iar unele surse sugerează că și din cauza consumului de alcool.

Vecinii săi au alertat imediat serviciile de urgență în momentul tragediei, însă medicii nu au reușit să-l salveze. Poliția franceză a demarat o anchetă în acel moment, dar nu a oferit detalii suplimentare, deși decesul cunoscutului actor a avut loc în circumstanțe care au stârnit multe întrebări.

„În exil, experiența mea personală nu poate fi comparată cu aceea a unui scriitor, a unui creator care s-a realizat într-un domeniu strâns legat de limbă. Am cunoscut în exil drama unui important actor român, Dumitru Furdui. Pentru actori, cred că era și mai traumatic.

Asta a făcut, ca efect colateral, ca teatrul românesc să se păstreze până în 1989 și după, iar marii actori să nu fi părăsit țara, pentru că ei erau legați poate cel mai puternic de limbă. Drama lui Furdui pe mine m-a impresionat. Muzicianul are un limbaj internațional și este, poate, cel mai fericit în exil, deoarece el nu are această traumă.

Ne puteți urmări și pe Google News