Principalele şosele din ţară sunt vinovate de jumătate dintre accidentele grave. Şefii de la Transporturi ne asigură însă că nu vom avea drumuri la nivel european nici în următoarele decenii.
O acţiune fără precedent a poliţiei debutează, luni, pe DN1 (Bucureşti-Oradea), DN2 (Bucureşti-Siret) şi DN7 (Bucureşti-Nădlac), considerate şoselele „ucigaşe“ ale României. Zilnic, până pe 16 august, sute de poliţişti, dotaţi cu radare, vor „vâna“ şi cele mai mici abateri de la normele rutiere. Vacanţa de vară aduce şi cele mai multe accidente
Pentru prima dată însă, oamenii legii nu-i vor viza doar pe şoferi, ci şi pe pietoni. Motivul: pe cele trei drumuri naţionale s-au produs, anul trecut, 790 de accidente rutiere grave, în care au murit peste 400 de persoane, iar alte 740 s-au ales cu răni grave.
„Pe aceste drumuri avem nu mai puţin de 121 de puncte negre (definite drept acele segmente de drum în care se înregistrează cel puţin zece accidente rutiere grave, într-o perioadă de cinci ani consecutivi), din cele 265 existente la nivel naţional. Deoarece analizele noastre arată că cele mai multe dintre aceste accidente au loc de la jumătatea lunii iunie până la jumă tatea lunii august, am decis să demarăm acum această acţiune, în speranţa că astfel vom putea reduce tragediile de pe aceste şosele“, a precizat, ieri, chestorul Petre Tobă, prim-adjunct al şefului Poliţiei Române. Mai-marii de la Transporturi ridică din umeri
În ciuda eforturilor poliţiei, problema mare a traficului din România o reprezintă însă lipsa infrastructurii, fapt recunoscut, ieri, şi de Cristian Duică, directorul adjunct al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN). În timp ce chestorul Tobă preciza că poliţiştii se bazează, mai ales în această perioadă, pe sprijinul CNADN pentru amenajarea rutieră a celor trei drumuri naţionale-problemă, Duică se mulţumea să dea asigurări că doar 150 dintre „punctele negre“ vor fi „eliminate“. Asta însă nu mai devreme de finele anului 2009.
Mai mult, acesta nu a putut avansa o dată la care ţara noastră s-ar putea „califica“ în Uniunea Europeană la capitolul drumuri. El a recunoscut că, de fapt, autostrăzile din România nu sunt autostrăzi. „Lucrul ăsta îl ştim cu toţii. A1 (Bucureşti-Piteşti) a fost construită în 1973, pentru a prelua maximum 10.000 de autovehicule. Ca să devină autostradă în adevăratul sens al cuvântului ar trebui să o închidem şi să schimbăm sistemul rutier. În ceea ce priveşte A2 (Bucureşti-Constanţa), aceasta nici măcar nu a fost proiectată şi construită ca o autostradă, în sens european!“, s-a mulţumit să conchidă Duică.
SOLUŢII
Reabilitarea infrastructurii cu bani din amenzile date de poliţişti
Însumând numărul celor care au murit în accidente rutiere anul trecut, am putea şterge de pe harta României o comună de nivel mediu. „Mai îngrijorător este însă faptul că, în acest ritm, în maximum doi ani vom ajunge să ştergem de pe hartă un oraş întreg“, susţin poliţiştii.
Astfel, statisticile arată că, în primele luni ale lui 2008, pe drumurile din ţară şi-au pierdut viaţa cu 14,3% mai multe persoane decât în perioada similară a anului trecut (de la 482 la 551), în timp ce numărul răniţilor grav a crescut cu aproape 40%. Potrivit chestorului Tobă, aproximativ 60% din totalul morţilor în accidente rutiere se înregistrează pe drumurile naţionale, riscul rutier pe aceste şosele fiind acelaşi şi în localităţi, şi în afara lor.
Aceste statistici nu par însă să-i impresioneze şi pe mai-marii CNADN, care nu au soluţii nici pentru îmbunătăţirea semnalizării rutiere, nici pentru construirea de autostrăzi. „Numai de la începutul acestui an au fost furate de pe drumurile naţionale indicatoare şi parapeţi în valoare de 450.000 de lei. Nu putem păzi toată reţeaua de drumuri. Niciun element din plastic nu rezistă la diferenţe de temperatură, singurul material rezistent este fierul. (...) Pe de altă parte, nu putem avea semnalizare rutieră excelentă pe timp de noapte câtă vreme nu avem semnalizare rutieră excelentă nici pe timp de zi“, a fost răspunsul lui Cristian Duică, directorul adjunct al companiei, la întrebarea legată de soluţiile privind semnalizarea rutieră, aflată în responsabilitatea CNADN.
Cât despre reabilitarea infrastructurii rutiere, aceasta nu poate fi soluţionată în următoarele decenii. „Nu putem estima când vom avea drumuri naţionale şi autostrăzi la nivel european. Nu avem bani pentru a le construi. Ăsta e nivelul economic al ţării!“, a precizat Duică, adăugând apoi că taxele plătite de şoferi nu sunt suficiente şi, drept urmare, aşteaptă ca poliţia să suplinească aceste lipsuri din amenzile date şoferilor care încalcă regulile de circulaţie. Radare în „cascadă“ şi „fluturaşi“ pentru prevenirea accidentelor
Poliţiştii speră însă ca acţiunile lor - care includ nu doar sancţiuni, ci şi campanii de prevenire a accidentelor - să-i determine nu doar pe şoferi să fie mai responsabili în trafic. „Practic, pe DN1, DN2 şi DN7, vom suplimenta efectivele de Poliţie Rutieră şi Ordine Publică şi vom avea mai multe radare, care vor funcţiona inclusiv în «cascadă ». Însă nu vor fi traşi pe dreapta toţi şoferii - majoritatea urmând să primească procesele-verbale de sancţiune prin poştă - pentru a evita contactul direct dintre poliţişti şi conducătorii auto şi astfel să fie evitată şi şpaga. În schimb, vor fi opriţi şi amendaţi şi vor rămâne fără permis pe loc toţi cei care vor depăşi cu foarte mulţi kilometri viteza maximă admisă pe tronsonul de drum respectiv“, a precizat chestorul Tobă.
El a adăugat că poliţiştii vor distribui în trafic şoferilor şi „fluturaşi“ de prevenire. Aceştia conţin, pe lângă harta pe care sunt marcate «punctele negre» de pe drumul tranzitat, date statistice privind accidentele grave înregistrate aici în 2007, dar şi „topul“ principalelor cauze ale acestora.
Cristian Duică, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale: "Nu putem estima în câte zeci de ani vom avea drumuri naţionale şi autostrăzi la nivel european. Ăsta e nivelul economic al ţării!"