Românii vor putea circula pe un nou drum de mare viteză. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat licitația privind studiul de fezabilitate al Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu.

Se va circula mai rapid pe ruta București-Giurgiu

Joi, CNIR a declarat deschisă  licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect.

Companiile care manifestă interes privind construirea Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu au la dispoziție câteva săptămâni pentru a depune ofertele.

Termen până pe 9 decembrie

Conform anunțului făcut de CNIR, firmele vor putea parcurge această procedură până pe 9 decembrie 2024. Totodată, reprezentanții structurii au anunțat că detaliile privind documentația vor fi disponibile în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea acestui contract se ridică la aproximativ 44 milioane de lei, fără TVA.

Proiectul Drumului de mare viteză București – Giurgiu, prioritizat

Acest proiect face parte din Coridorul de Transport Pan-European nr. IX. Studiul de fezabilitate include aspecte legate de variantele de traseu, profilul și structura drumului. De asemenea, ofertele vor cuprinde detalii legate de conexiunea cu alte obiective de investiții și soluții de finanțare și prin parteneriat public-privat (PPP).

,,Pe lângă variantele de desprindere din viitoarea Autostradă A 6 București-Alexandria (zona Ghimpați) și zona de Sud a Bucureștiului, A 0/Drum Radial 9) proiectantul va studia și posibilitatea conexiunilor cu Autostrada A 1 București-Pitești la Bolintin sau Corbii Mari”, a afirmat Directorul General, Gabriel Budescu.

Ultimele pregătiri

Potrivit directorului, în următoarea etapă se va stabili dacă drumul va fi construit din beton sau ciment.

„În ceea ce privește structurile și soluțiile tehnice, solicităm în caietul de sarcini o analiză pentru utilizarea materialelor de construcții din import sau din producție internă. Cred că este foarte important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România sau din bitum, dar pe care îl importăm”, a mai spus acesta.

În plus, CNIR cere prestatorului echiparea instalațiilor de foraj cu sisteme GPS. O altă solicitare este legată de sistemul video, care va permite supravegherea lucrărilor în timp real.