Drept la replică din partea UNJR, AJADO, AMR și APR

Drept la replică din partea UNJR, AJADO, AMR și APR Salarizare magistrați . sursa: arhivă EVZ

În urma editorialului publicat pe siteul evz.ro, la data de 26 iunie, cu titlul „Pretențiile deșănțate ale magistraților ar avea o soluție!”, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a trimis un drept la replică pe adresa redacției. Publicăm integral punctul de vedere, semnat de UNJR, AJADO, AMR și APR.

„Principalele trei grave erori factuale, istorice și juridice pe care articolul le cuprinde privesc:

1. Chestiunea protocoalelor dintre SRI și parchete;

Ne puteți urmări și pe Google News

2. Poziția cu privire la SIIJ și abuzurile DNA contra magistraților;

3. Poziția privind cuantumul pensiilor magistraților.

Respectăm dreptul domnului Mirel Curea la opinie, de aceea nu dorim ca articolul domniei sale să fie alterat în niciun fel, însă, dat fiind faptul că articolul emite și propagă neadevaruri, erori factuale și juridice, este necesar, pentru corecta informare a opinie publice și pentru respectarea adevărului istoric, ca acestea să fie expuse.

1. Chestiunea protocoalelor dintre SRI și parchete

Autorul afirmă, referitor la problema protocoalelor și a implicării serviciilor de informații în justiție, că “niciun magistrat nu a zis nici „pâs!”, dar absolut niciunul, despre Protocoale, despre „Echipele mixte” procuror-securist, (…) După ce s-a aflat, câteva judecătoare, femei, cinste lor, au mai avut câte ceva de zis, cu grijă, este adevărat, dar tot a fost ceva (…)”.

Cu referire la protocoalele secrete, autorul afirmă că „nu au existat reacții de îngrijorare cu privire la „independența” lor, nu și-au simțit periclitată „imparțialitatea””.

Aceste afirmații sunt pur și simplu mincinoase, asociațiile de magistrați fiind primele care au ridicat problema protocoalelor secrete și a transformării justiției în „câmp tactic” al SRI.

De asemenea, neavărul afirmațiilor de mai sus e dovedit flagrant de lupta constantă, nu doar a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), dar și a altor asociații profesionale, precum Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Procurorilor din România (APR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Omului (AJADO), purtată din 2015 până în prezent pentru apărarea independenței justiției față de interferența serviciilor de informații în justiție, protocoale secrete sau problema ofițerilor acoperiți, colaboratori sau informatori ai serviciilor secrete în justiție.

Începând cu 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a avut, la rândul său, numeroase acțiuni și poziții instituționale în apărarea independenței justiției, inclusiv din această perspectivă.

Aceasta luptă pentru independența justiție nu s-a rezumat la luări de pozitii individuale, punctuale și ocazionale ale unor „judecătoare, femei”, ci s-a materializat prin nenumărate poziții instituționale, acțiuni în justiție, scrisori oficiale, numeroase interviuri și ieșiri publice ale liderilor de asociații și membrilor CSM, memorandumuri și rezoluții susținute de asociațiile europene ale magistraților.

Începând cu luna mai 2015, UNJR și-a concentrat toate eforturile pentru apărarea independenței justiției față de influența serviciilor de informații și față de abuzurile comise în numele pretinsei lupte împotriva corupției.

În 11 mai 2015, UNJR “profund îngrijorată de presiunea pe justiţie, solicită CSM să facă demersurile necesare în vederea verificării şi eliminării eventualilor ofiţerilor acoperiţi din magistratură şi să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii”.

https://www.unjr.ro/2015/05/11/cerere-catre-csm/

În acceași lună, UNJR a făcut un apel “pentru susţinerea iniţiativei de verificare şi retragere a ofiţerilor acoperiţi din justiţie”.

https://www.unjr.ro/2015/05/13/apel-al-unjr-pentru-sustinerea-initiativei-de-verificare-si-retragere-a-ofiterilor-acoperiti-din-justitie/,

Pe 18 mai 2015, UNJR, împreună cu peste 100 de alți judecători semnatari, au solicitat “Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie”.

Pe 20 mai 2015, judecătorii și procurorii din România, reprezentaţi de AMR, UNJR și APR, au solicitat “Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii să se sesizeze de urgenţă pentru a verifica, examina, audia, analiza, cerceta şi controla orice aspecte privind implicarea SRI în actul de justiţie dincolo de limitele legii“.

https://www.unjr.ro/2015/05/21/sesizare-comisie-parlamentara-control-sri/

Asociația Magistraților Europeni pentru Democrație și Libertate (MEDEL), la care este afiliată UNJR, a susținut constant lupta judecătorilor români, prin adoptarea de rezoluții și trimiterea de scrisori oficiale către Comsia Europeană, în care condamnau amestecul servicilor de informații în justiție. Două astfel de scrisori pot fi găsite aici:

mai 2015: https://www.unjr.ro/2015/05/25/european-magistrates-concerned-about-the-influence-of-intelligence-agency-over-the-judiciary-process-in-romania/

mai 2018: https://medelnet.eu/resolution-on-safeguarding-the-independence-of-the-romanian-judicial-system-from-secret-and-unlawful-interference-of-the-intelligence-agencies-2/

Un raport privind interferența serviciilor de informații în justiție, cuprinzând istoricul și problemele legate inclusiv de protocoale, a fost înmânat personal de conducerea MEDEL domnului Emmanuel Crabit, Director of Fundamental Rights and Rule of Law of the Directorate-General for Justice and Consumers of the European Commission.

https://medelnet.eu/wp-content/uploads/2018/05/Romanian_Judges_Union_-_Report_on_the_unlawful_involvement_of_the_Romanian_secret_intelligence_agencies_through_secret_protocols_in_the_Romanian_judiciary_system.pdf

La Reuniunea anuală a Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ) din 2019 (Copenhaga), președintele EAJ a reliefat problema imixtiunii serviciilor secrete în actul de justiție din România, ca urmare a prezentării punctuale și argumentate a situației de către AMR.

În 2016, Adunările Generale din peste 80% din instanțele din România, convocate la propunerea UNJR și AMR, au votat un Memorandum pentru Justiție, în care au indicat expres următoarele probleme:

“Ca urmare:

(…)

A viziunii reductive a justiției, văzută doar prin prisma “luptei împotriva corupției”, eroare preluată și în MCV,

 (…)

A mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase și prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile favorabile persoanelor acuzate,

A nesocotirii importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client – avocat,

A perpetuării în spațiul public a unei justiții primordial represive,

A nerezolvării situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați,

A nepublicării procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația ofițerilor acoperiți în rândul magistraților,

A neclarificării de către CSM și alte instituții a interferenței dintre justiție și servicii de informații, în condițiile în care justiția a fost calificata ca fiind “câmp tactic” pentru SRI, a lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale, precum și faptul că SRI face verificări anterioare numirilor în funcțiile publice,

Având în vedere că toate aceste aspecte afectează în mod direct independența justiției,

Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor din România adoptă în intervalul 5 septembrie – 16 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicită respectarea independenței sistemului judiciar și implementarea următoarelor măsuri:

1. Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul.

3. Respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și a egalităţii de arme dintre acuzare și apărare.

12. Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.

13. Crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale.

14. Respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016 de miniștrii statelor membre ale UE prin consolidarea legislației interne.

15. Garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești.

16. Relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor.

17. Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați/colaboratori/informatori ai serviciilor de informații.”

Conținutul integral al Memorandumului poate fi accesat aici:

https://www.unjr.ro/2016/09/08/memoriu-privind-situatia-justitiei-din-2016-votat-in-adunarile-generale/

În anii ce au urmat, judecătorii au continuat această luptă prin acțiuni în justiție, scrisori repetate adresate Comisiei Europene, memorii adresate Avocatului Poporului, amicus curiae către Curtea Constituțională, conferințe, nenumărate interviuri în presa internă și externă pe această temă. Toate au fost facute publice pe siteul asociatiei www.unjr.ro.

Cu titlu de exemplu mai amintim că, în perioada 2020-2022, tot asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor UNJR, AMR și AJADO s-au opus și au reușit parțial să blocheze modificarea legilor justiției ce ar fi permis interferența serviciilor în justiție prin ofițeri acoperiți:

https://www.unjr.ro/2020/10/01/unjr-amr-ajado-discuta-pe-tema-modificarii-legilor-justitiei-dar-nu-negociaza-interferanta-serviciilor-in-justitie/

https://www.infofinanciar.ro/risc-major-pentru-independenta-justitiei-dana-girbovan-legea-va-permite-interferenta-serviciilor-prin-ofiteri-acoperiti.html

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2020/11/185-20-AMR-UNJR-AJADO-Punct-de-vedere-privind-proiectul-de-modificare-a-Legile-justitiei-formulat-in-etapa-I-a-dezbaterilor-publice.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/198-20-amr-unjr-ajado-comunicat-ref-la-critica-propunerilor-de-modificare-a-legii-51-1991-privind-securitatea-nationala/

https://asociatia-magistratilor.ro/133-22-anexa-ii-argumente-referitoare-la-incalcarea-independentei-justitiei-prin-interferenta-serviciilor-de-informatii/

2. Poziția cu privire la SIIJ și abuzurile DNA contra magistraților

Autorul afirmă, în mod nereal, că judecătorii “Să fie urmăriți penal de SIIJ, pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea actului profesional, nu au vrut,” și că aceștia nu au reacționat “nici măcar atunci când dintre ei au fost ridicați colegi de-ai lor, pentru că nu executau întocmai și pe loc. Teroarea au suportat-o fără probleme de „independență” și „imparțialitate”, pentru că era pe bani mulți.”

UNJR, AMR, APR și AJADO au susținut public și au argumentat, inclusiv în comisiile parlamentare, necesitatea înființării SIIJ și s-au opus totodată, în termeni neechivoci, desființării acestei secții.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea 225 din 15 octombrie 2019, a validat Raportul Inspecției Judiciare care constatase zeci de abuzuri comise de-a lungul timpului de procurorii DNA împotriva magistraților din România.

http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_01_2020__97031_ro.pdf

https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=7aabfada-704a-4651-8652-43ee60781c36%7CInfoCSM

Pentru susținerea punctuală și fundamentată a argumentelor noastre comune, la ședința-maraton a CSM din 15 octombrie 2019 au fost prezenți reprezentanții AMR și AJADO.

Tot Consiliul Superior al Magistraturii a justificat înființarea acestei secții prin punctul de vedere transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin care a arătat că: “înfiinţarea SIIJ, la nivelul celui mai înalt parchet naţional, are ca scop crearea unei structuri specializate, cu obiect determinat de investigaţie, constituind o garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului”.

https://presacurata.ro/2020/01/10/ce-a-transmis-csm-la-cjue-document-siij-este-garantie-legala-a-independentei-justitiei-in-romania/

Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independeței justiției, a avizat negativ proiectul de desființare a Serviciului pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, membrii Consiliului susținând public argumentele legate de această secție.

https://www.rfi.ro/politica-130538-cum-explica-csm-avizul-negativ-dat-proiectului-de-desfiintare-siij

În plus, judecătorii și procurorii din UNJR, AMR, APR și AJADO sunt cei care, în decursul anilor, au denunțat public erorile grosolane din rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția sau GRECO, inclusiv cu privire la SIIJ și abuzurile din justiție, cerând totodată insistent corectarea lor.

https://www.unjr.ro/2022/03/24/amr-unjr-ajado-si-apr-denunta-ipocrizia-si-subiectivismul-reflectate-de-avizul-comisiei-de-la-venetia-avand-ca-obiect-proiectul-de-lege-privind-desfiintarea-siij/

https://www.unjr.ro/2020/02/05/ministrul-justitiei-catalin-predoiu-confirma-prin-desfiintarea-siij-ca-doreste-instaurarea-controlului-politic-asupra-justitiei/

https://www.unjr.ro/2019/12/30/amr-ajado-unjr-si-apr-solicita-guvernului-orban-sa-nu-dezinformeze-cjue-cu-privire-la-motivele-si-argumentele-infiintarii-siij/

https://www.unjr.ro/2020/01/20/patru-asociatii-de-magistrati-solicita-comisiei-europene-sa-refaca-punctul-de-vedere-plin-de-erori-trimis-cjue-in-cauzele-privind-siij/

https://www.unjr.ro/2020/02/17/amr-unjr-ajado-apr-au-solicitat-expertilor-comisiei-europene-refacerea-rapoartelor-mcv-din-cauza-erorilor/

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2017/12/10-17-Comunicat-Raport-MCV.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/29-20-amr-ajado-unjr-apr-comunicat-despre-participarea-la-intalnirea-cu-expertii-mcv/

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2020/11/59-20-AMR-Answers-to-the-Questionnaire-of-the-European-Association-of-Judges-EAJ-AEM.pdf

AMR și UNJR au tras semnale constante de alarmă asupra derapajelor procurorilor DNA de la normele de drept, asupra presiunilor la care sunt supuși judecătorii și asupra pericolului implicării serviciilor de informații în actul de justiție.

https://www.unjr.ro/2019/01/08/unjr-si-amr-condamna-practicile-abuzive-ce-transpar-din-inregistrarile-de-la-dna-oradea-si-solicita-investigarea-activitatii-din-ultimii-8-ani-a-acestei-unitati-de-parchet/

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2017/12/2-17-Comunicat-Dezbatere-spatiul-public-constituire-dosare-pen..pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2020/02/8-20-AMR-AJADO-UNJR-APR-Scrisoare-catre-Comisia-Europeana-referitoare-la-SIIJ.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2020/11/105-20-AMR-UNJR-AJADO-APR-Cerere-catre-Inspectia-Judiciara-comunicare-date-privind-magistrati-care-au-fost-subiect-al-anchetelor-penale.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2020/11/129-20-Raport-activitate-2019.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2020/11/136-20-UNJR-AMR-APR-AJADO-Report-on-the-State-of-the-Justice-System-and-of-the-Rule-of-Law-in-Romania.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2022/03/253-21-Repere-ale-independentei-avocatului-in-contextul-imperativului-independentei-justitiei-alocutiune-la-celebrarea-Zilei-Europene-a-Avocatilor-1.pdf

https://asociatia-magistratilor.ro/wp-content/uploads/2023/06/157-22-Raport-activitate-2021.pdf

3. Poziția privind cuantumul pensiilor magistraților

Cu privire la problema cuantumului pensiei și a condițiilor de pensionare, problemele legate de acestea, indicate de autorul articolului, au fost semnalate chiar de judecători.

Astfel, într-un articol recent, vicepreședintele UNJR a arătat că:

“(…) se invocă cu o recurență militantă problema pensiilor mai mari decât salariile aflate în plată, uitându-se că aceasta a rezultat în urma unei ,,reforme” fiscale din urmă cu câțiva ani (când contribuțiile au fost trecute de la angajat la angajator) și că, în realitate, nimeni din sistem nu a solicitat vreodată un asemenea beneficiu, ci, din contră, s-a solicitat constant remedierea aberației. Pe urmă, se afirmă faptul că unii beneficiază de pensie de serviciu după o perioadă foarte scurtă în care au fost magistrați, omițându-se, din nou, detaliul că sistemul a subliniat această problemă de foarte multe ori și a solicitat îndreptarea ei. În schimb, în loc să fie îndreptată, decidenții au extins tot mai mult sfera celor care pot beneficia de acest tratament, pentru ca acum să arate cu degetul spre ,,nerușinarea” magistraților care își permit să beneficieze de el. Altfel spus, da, sistemul de pensii al magistraților este pe alocuri problematic, însă deși nimeni din sistem nu a solicitat beneficiile menționate, ci, din contră, înlăturarea lor, cei cu putere de decizie le-au perpetuat, iar acum le folosesc ca armă de atac împotriva judecătorilor.”

https://www.juridice.ro/690681/despre-minciuna-si-adevar-in-sistemul-judiciar.html

AMR, UNJR, AJADO și APR au atras atenția și în trecut cu privire la manipulările privind pensiile de serviciu, arătând că “politicienii care cred că vor câștiga capital electoral prin diabolizarea judecătorilor și procurorilor, prin manipularea cetatenilor contra lor, nu fac decât să vulnerabilizeze statul de drept și democratia, atâta câtă există în România”.

https://www.unjr.ro/2019/12/23/amr-ajado-unjr-si-apr-condamna-manipularile-politicienilor-pe-tema-pensiei-de-serviciu-a-magistratilor/

Protestele actuale au fost adoptate de adunările generale ale judecătorilor din 20 iunie 2023 ca ultim resort față de o nouă așa-zisă reformă, care riscă să blocheze un sistem aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post aderare a României la UE, fapt ce afectează cu adevărat independența și funcționalitatea justiției.

Ca atare, nu este vorba despre păstrarea cu orice preț a unor „privilegii”, ci despre necesitatea unui dialog loial între puterile statului, având în vedere că există soluții raționale, inclusiv în chestiunea acestor pensii, soluții ce ar conduce în timp la consolidarea justiției, și nu la distrugerea ei.

AMR, UNJR, APR și AJADO și-au manifestat, așadar, constant și unitar preocuparea pentru rezolvarea problemelor sistemului judiciar, militând pentru adoptarea unor măsuri menite să conducă la un act de justitie de o mai bună calitate, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetatenilor să fie respectate și protejate.

Nu chestionăm aici dreptul oricărei persoane de a scrie ce dorește, însă atunci când un jurnalist scrie, mai ales pe aspecte ce țin de justiție, chiar și opiniile acestuia trebuie să se baze pe adevăruri, nu pe argumente și premise false.

Prin urmare, în vederea corectei informări a opiniei publice, solicităm Evenimentului Zilei publicarea acestui drept la replică la articolul „Pretențiile deșănțate ale magistraților ar avea o soluție!”, publicat pe data de 26 iunie 2023, sub semnătura domnului Mirel Curea, precum și menționarea în articolul precitat a faptului că acestuia i s-a dat drept la replică.

Cu stimă,

Uniunea Națională a Judecătorilor din România, prin președinte Dana Gîrbovan

Asociația Magistraților din România, prin președinte Andreea Ciucă

Asociația Procurorilor din România, prin președinte Elena Iordache

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, prin președinte Florica Roman”