Cea mai mare problemă a sistemului medical nu o reprezintă numărul limitat de paturi dotate cu ventilatoare și injectomate, ci deficitul de personal pregătit pentru ATI. Toți medicii specialiști care lucrează în secțiile ATI sunt aproape de capătul puterilor. Zilnic văd drame și uneori trebuie să treacă și peste cele personale. Adelin Petrișor a stat de vorbă cu un medic militar ATI care și-a pierdut mama din cauza COVID, după ce i-a fost pacient.
El este medicul ATI Vlad Zahiu. L-am filmat în secția de Terapie Intensivă de la Spitalul de campanie de la Otopeni când i-a făcut o ecografie și dializă unui pacient cu COVID aflat în stare gravă.
Alături de colegii săi, maiorul, în vârstă de 40 de ani, a tratat sute de astfel de pacienți în această pandemie: unii au fost salvați, alții nu.
Mama medicului a decedat în secția ATI, unde lucra fiul ei
Probabil cel mai greu a fost să aibă grijă chiar de mama sa. După ce a fost internată o lună chiar în ATI-ul în care lucra fiul ei, femeia a pierdut lupta cu boala.
Medicul militar spune că a făcut abolut tot ce s-a putut face pentru mama lui. A cerut inclusiv părerile unor colegi din Germania, Austria și Statele Unitate ale Americii. A descoperit, spune el, că protocoalele din România sunt la fel de bune ca cele din țările cu sisteme medicale mult mai dezvolate.
Chiar și fără drame personale, cei care lucrează în secțiile de COVID sunt extenuați după mai bine de un an de luptă cu pandemia.
Medicii sunt extenuați după un an de pandemie
Creșterea numărului de cazuri din valul 3 a supraaglomerat spitalele și a pus și mai multă presiune pe medici, asistente și infirmiere.
Specialiștii spun că este imposibil ca o asistentă de la altă secție să fie transformată peste noapte într-una care să poată lucra la ATI. Despre medici nici nu poate fi vorba.
De exemplu, acum, România are în jur de 1800 de medici și rezidenți de Terapie Intensivă, însă ar avea nevoie de cel puțin dublu.
Vezi reportajul integral pe siteul știrilor TVR.