Specialistii il prefera pe Eliade, iar cititorii pe Sadoveanu.

Serialul dragostea in literatura romana, pe care l-am publicat in trei episoade de la inceputul acestei saptamani, se incheie astazi cu topurile punctuale ale specialistilor si, respectiv, ale cititorilor EVZ.

Clasament rasturnat de cititori

Cei mai multi dintre critici si scriitori prefera proza scrisa in perioada interbelica. Daca „Maitreyi”, de Mircea Eliade, a fost cea mai des votata de specialisti, cititorii EVZ au ales pe site-ul ziarului nostru acest titlu pe locul zece. Ei au preferat pe locul intai „Creanga de aur”, de Sadoveanu.

TOPUL CITITORILOR

1. „Creanga de aur”, de M. Sadoveanu 

2. „La Medeleni”, de I. Teodoreanu 

3. „Adela”, de G. Ibraileanu

4. „Ioana”, de A. Holban

5. „Lorelei”, de I. Teodoreanu

6. „Patul lui Procust”, de C. Petrescu 

7. „Ultima noapte...”, de C. Petrescu

8. „Femei”, de M. Sebastian

9. „Rusoaica”, de Gib I. Mihaescu 

10. „Maitreyi”, de M. Eliade

TOPUL SPECIALISTILOR

„Maitreyi”, cea mai apreciata

„Dragostea nu are nevoie de argumenatare”, spune poetul Emil Brumaru. Iata optiunile fiecaruia dintre specialistii carora EVZ le-a cerut sa ierarhizeze cele mai frumoase povesti de dragoste din literatura romana din toate timpurile, pe diferite genuri (romane, nuvele, povestiri, piese de teatru sau poezii). 

„Maitreyi” a fost votata de noua ori, „Patul lui Procust” si „Adela” de cate sase ori, iar „Matei Iliescu” (1970) de cinci ori.

NICOLAE MANOLESCU

1. „Locotenentul Sterie”, de Duiliu Zamfirescu

2. „Padureanca” , de Ioan Slavici

3. „Thalassa”, de  Alexandru Macedonski

4. „De la noi la Cladova”, de Gala Galaction

5. „Adela”, de Garabet Ibraileanu

6. „Creanga de aur”, de Mihail Sadoveanu

7. „Act Venetian”, de Camil Petrescu

8. „Maitreyi”, de Mircea Eliade,

9. „Matei Iliescu”, de Radu Petrescu

10. „Sapho si Schubert”, de Radu Cosasu

DAN C. MIHAILESCU

1. „Maitreyi”, de Mircea Eliade

2. „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu

3. „Adela”, de Garabet Ibraileanu

4. „Viata la tara”, de Duiliu Zamfirescu

5. „Rusoaica”, de Gib I. Mihaescu

MIRCEA CARTARESCU

1. „Haia Sanis”, de Mihail Sadoveanu 

2. „Maitreyi”, de Mircea Eliade 

3. „Adela”, de Garabet Ibraileanu

4. „Ultima noapte...”, de Camil Petrescu

5. „Ioana”, de Anton Holban

IOANA PARVULESCU

1. „Creanga de aur”, de M. Sadoveanu

2. „Rusoaica”, de Gib I. Mihaescu

3. „Maitreyi”, de Mircea Eliade

4. „Adela”, de G. Ibraileanu

5. „Patul lui Procust”, de C. Petrescu

RADU PARASCHIVESCU

1 „Copiii Domnului”, de P. Popescu

2. „La Medeleni”, de I. Teodoreanu 

3. „Adam si Eva”, de L.Rebreanu

4. „Maitreyi”, de M. Eliade

5.  „Lorelei”, de I. Teodoreanu

DANIEL-CRISTEA ENACHE

1.Poezia lui N. Stanescu si a lui E. Brumaru

2. „Maitreyi”, de M. Eliade

3. „Patul...”, de C. Petrescu

4. „Cel mai iubit...”, de Marin Preda

5. Nuvelele lui Ioan Grosan

NORA IUGA

1. „Dilecta”, de Octavian Soviany

2. „Rem”, de Mircea Cartarescu

3. „Zenobia”, de Gellu Naum

4. „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu

5. „Maitreyi”, de Mircea Eliade

EMIL BRUMARU

1. „Patul...”, „Ultima noapte...”, de C. Petrescu

2. „Matei Iliescu”, de R. Petrescu

3. „Rusoaica”, de Gib I. Mihaescu

4. „Ingerul de gips”, „Don Juan”, de N. Breban

5. „Maitreyi”, de Mircea Eliade

SIMONA SORA

1. „Adela”, Garabet Ibraileanu

2. „Ioana”, de Anton Holban

3. „Maitreyi”, de Mircea Eliade

4. „Femei”, de  Mihail Sebastian

5. „Matei Iliescu”, de Radu Petrescu

PAUL CERNAT

1. „Patul...”, de C. Petrescu

2. „Luceafarul” , de M. Eminescu

3. „Enigma Otiliei”, de G. Calinescu

4. „Maitreyi”, de M. Eliade

5. „Adela”, de G. Ibraileanu

SIMONA POPESCU

1. „Oglinda”, de A. Vacarescu

2. „Luceafarul” si „Cezara”, de M. Eminescu

3. „Thalassa”, de A. Macedonski

4. „O moarte care nu dovedeste nimic”, de A. Holban

5. „Matei Iliescu”, de R. Petrescu.

Cele mai renumite ecranizari

Dintre romanele si povestirile de dragoste alese de specialisti si prezentate in serial de “Evenimentul zilei”, mare parte au fost si ecranizate, de catre regizori prestigiosi. Ecranizarile sunt, la randul lor, varfuri ale cinematografiei romanesti de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Filmul “Adela”, realizat in 1985 de regizorul Mircea Veroiu dupa romanul omonim scris de Garabet Ibraileanu in 1933, se numara printre cele mai reusite ecranizari din cinematografia romaneasca. Subtilitatea regizorala si rafinamentul imaginii i-au adus, de altfel, Marele Premiu al Festivalului de la San Remo. Regizorul a distribuit actori romani de succes: George Motoi il joaca pe medicul Emil Codrescu, iar tanara Marina Procopie pe Adela. In rolul mamei acesteia, apare marea actrita Valeria Seciu.

Cum prozatorii ardeleni – Slavici, Agarbiceanu, Rebreanu – au fost cei mai ecranizati din literatura romana (si prin filme dintre cele mai reusite), nuvela de dragoste “Padureanca” nu putea lipsi (ea a fost mentionata de criticii literari Nicolae Manolescu - pe locul doi al topului sau - si Dan C. Mihailescu). “Padureanca” - povestea de dragoste dintre salbatica Simina si “conasul” Iorgovan - a fost transpusa cinematografic de regizorul Nicolae Margineanu, in 1987, pe un scenariu scris impreuna cu Augustin Buzura. In acest film s-a afirmat actrita Manuela Harabor, acum emigrata in strainatate. Iorgovan si tatal sau sunt interpretati de regretatul Adrian Pintea si, respectiv, Victor Rebengiuc.

Cele mai multe ecranizari le au insa romanele lui Camil Petrescu. “Ultima noapte...” a fost transpusa in 1979 de Sergiu Nicolaescu, care a descoperit-o pentru acest film pe viitoarea vedeta hollywoodiana Joanna Pacula, si, intr-o tratare mai subtila (impreuna cu alte teme din Camil Petrescu), de Mircea Veroiu, in filmul “Intre oglinzi paralele” (1978). Filmul “Cei care platesc cu viata” de Serban Marinescu, din 1988, foloseste mai multe portiuni din opera lui Camil Petrescu, printre care si povestea de dragoste din “Patul lui Procust”. Rolul nefericitului poet Ladima este jucat de Marcel Iures. |n sfarsit, “Patul lui Procust” a fost ecranizat in 2001 in Basarabia, cu marele actor rus Oleg Iankovski in rolul lui Ladima, Tania Popa in cel al Emiliei si Maia Morgenstern interpretand-o pe misterioasa Doamna T.

Tot Serban Marinescu a realizat, in 1993, o controversata ecranizare dupa “Cel mai iubit dintre pamanteni”, cu Stefan Iordache in rolul lui Victor Petrini. Filmul “Tanase Scatiu”, regizat de Dan Pita in 1976, preia si secvente din “Viata la tara”, prima carte a ciclului lui Duiliu Zamfirescu. Sa nu uitam nici “Felix si Otilia” (1972), ecranizarea romanului “Enigma Otiliei” de George Calinescu. Capodopera regizorului Iulian Mihu si a cinematografiei romanesti le ofera roluri de exceptie celor mai mari actori ai vremii respective.