Spunem adesea că dragostea este un drog, fără să credem asta pe deplin. Un nou studiu arată însă că are același efect asupra creierului ca narcoticele.
Dragostea se resimte în acea parte a materiei cenușii care este responsabilă de motivație și recompensă. Am depus eforturi să cucerim un partener și suntem atât de dornici să-i facem pe plac încât putem merge la extrem în acest sens. Recompensa înseamnă recunoașterea eforturilor din partea celui iubit, faptul că se simte bine și toate încercările au meritat. „Când ești îndrăgostit, poți fi și fericit, și anxios. Dragostea pasională stimulează aceeași zonă a creierului care se activează în cazul dependenților de dragoste”, explică autorul studiului, Lucy Brown, doctor în neuroștiințe, la „Albert Einstein College of Medicine”, din New York. Oamenii de știință au analizat imaginile de rezonanță magnetică ale creierelor a zece femei și șapte bărbați, care s-au declarat profund îndrăgostiți. În timp ce erau testați, participanților le-au fost arătate fotografii ale persoanelor iubite și ale persoanelor cu înfățișare asemănătoare. S-a demonstrat astfel că dragostea declanșează cele mai puternice emoții. Relații de durată: pasiune slabă, legătură puternică În cazul celor care se iubesc de mult timp, în timp ce au privit la fotografiile partenerilor, au fost activate aceleași zone ale creierului responsabile cu recompense și motivație. Pe măsură ce timpul trece, pasiunea scade în intensitate, dar legătura se sudează, mai spun oamenii de știință. „Când rămâne doar dragostea, ne obișnuim cu relația, ceea ce nu e neapărat rău. Nu ne mai temem că partenerul ne-ar putea părăsi și nu ne mai concentrăm pe vânătoare, ceea ce scade și nivelul de anxietate”, explică specialistul.
Recomandările noastre
