„Multi mi-ati spus: Liviule, nu te lasa! Mi-a mai zis cineva tot aici: Chiar daca te aresteaza, sa nu renunti, ca venim si te scoatem de acolo. Sper să nu ajungem acolo pentru ca asta e dorința de zi și noapte a lui Iohannis, pentru că e îngrozit de noi” a spus la mitingul de la Craiova liderul PSD. Acesta făcea referire la faptul că s-a amânat decizia CCR pe tema legalității constituirii completurilor de trei judecători de la ICCJ, până după data fixată de judecători pentru pronunțarea unei sentințe în cazul său. Cu alte cuvinte există posibilitatea ca luni, pe 15 aprilie, judecătorii de la ICCJ să rămână în pronunțare, iar decizia să fie dată până pe dat de 19 aprilie când se va anunța și hotărârea CCR.

Un joc pe sârmă, în care câteva zile pot decide soarta alegerilor europarlamentare înaintea votului din mai. 

De fapt, eu nu cred că se va întâmpla ceva cu Liviu Dragnea, așa cum se anunță „pe surse” pentru că asta ar însemna dispariția Inamicului Perfect. Acest calcul îl face în mod sigur și președintele PSD. 

Știe că a devenit un om politic care a reușit să combine toate atributele indezirabile ale prietenilor și adversarilor, că a căpătat o valoare de întrebuințare care depășește miza unui simplu joc politic.

O să încerc să explic cum văd eu ilustrat acest concept din perspectiva componentelor care guvernează acest joc.

PSD – deși este cel mai puțin important, voi începe cu el. Partidul are nevoie de Liviu Dragnea pentru că acesta și-a asumat o schimbare a legilor justiției încă de la începutul mandatului, abordarea sa fiind din ce în ce mai izolată la nivelul pârghiilor de putere. Modul în care Viorica Dăncilă&Tudorel Toader refuză să dea un OUG care să conțină prevederile declarate neconstituționale ne arată că lupta subterană este mult mai dură decât lasă să se întrevadă declarațiile publice. Voi remarca aici și decuplarea Vioricăi Dăncilă de la agenda președintelui PSD, vizitele externe extrem de dese, construcția unui nou pol de putere politică. Brusc, „Mama Gafelor” nu mai este luată la mișto de presa anti-PSD, ba chiar este prezentată cu respect. Un semn clar că se întâmplă ceva. Deci Liviu Dragnea are o misiune de îndeplinit în PSD, dar este și pe post de exemplu antitetic față de un posibil viitor președinte-femeie al social-democraților.

KLAUS IOHANNIS – are nevoie de Liviu Dragnea în deplină putere politică. Pentru că liderul PSD reprezintă pentru votanții Președintelui tot ceea ce poate fi mai detestabil pe scena politică. Este adversarul perfect, candidatul ideal la președinția României din partea PSD, omul care vrea să înghenuncheze Justiția pentru folosul său personal. Orice lovitură trimisă către acesta este întâmpinată cu urale de cei care îl susțin pe Klaus Iohannis. Existența lui Liviu Dragnea în fruntea PSD este o granție a succesului, dar nu numai. Obligă toată Dreapta să se încoloneze în spatele lui Klaus Iohannis pentru că scopul este distrugerea Răului reprezentat de Liviu Dragnea. Imaginați-vă că Liviu Dragnea ar dispărea din cursa prezidențială (pentru că așa cum am spus de acum câteva luni, sunt convins că acesta va candida), iar PSD nu ar putea da un candidat la președinția României. Am avea o confruntare între liderii Dreptei, Iohannis, Tăriceanu, Cioloș, ca să nu mai vorbesc de Laura Codruța Kovesi, noul rising star al europenilor. 

DREAPTA POLITICĂ – din aceleași motive ca și Klaus Iohannis au nevoie de Liviu Dragnea în picioare până în runda a 15-a. Încasator mai bun nu va găsi PNL-ul lui Ludovic Orban, nu ar mai avea perspectiva de a obține cel mai bun rezultat din istoria partidului. Nici USR/Plus nu s-ar putea lipsi de el, pentru că numai lipsa unei comparații reale face ca accentele neo-marxiste din discursul liderilor acestuia să fie trecut cu vederea de alegătorii de dreapta. Retorica anti-Dragnea face toți banii! Paradoxal și Călin Popescu-Tăriceanu are nevoie de liderul PSD, pentru că altfel nu ar mai fi proiectat ca o alternativă la președinței din partea coaliției aflată la guvernare.

Imaginați-vă că PSD ar fi condus de un lider tip Ion Iliescu. Sărac, dar cinstit, cum ne spunea acesta în anii '90. Toți cei menționați mai sus ar fi avut probleme reale în fața unui personaj al cărui discurs de stânga nu ar fi fost umbrit de acuzații de corupție. 

COMISIA EUROPEANĂ – de fapt liderii partidelor europene, au nevoie de exemplul „Dragnea” pentru a-l folosi în campania electorală. Altfel ar trebui să vorbească despre eșecul UE, despre corupția de la nivelul liderilor și a comisarilor, despre incapacitatea de a rezolva problemele unui continent măcinat de rivalitatea Franța-Germania și rupt prin Brexit. Din acest motiv se tot discută de luni de zile despre niște OUG care nu există, despre niște modificări care nu au fost făcute, pentru că în politică nu contează ceea ce faci, ci imaginea a aceea ce faci! Din acest motiv s-a simțit nevoit și PES să ia o poziție față de PSD, ca să nu rămână de căruță. 

VICTOR PONTA, FLORIAN COLDEA, etc – liderii a ceea ce am denumit în cadrul serialului publicat în EvZ, Operațiunea „Noi suntem Statul”, au nevoie de Liviu Dragnea pentru a nu se discuta rolul lor activ în deformarea instituțiilor statului, în folosirea luptei-anticorupție pentru rezolvarea treburilor politice, acumularea de averi personale și prezervarea puterii. Prin Liviu Dragnea își păstrează valoarea de aliați ai Sistemului.

Mai pot continua analiza imaginii lui Liviu Dragnea ca Inamic Perfect, dar mă opresc aici.

Dacă ar fi să risc o predicție ar fi aceea că jocul liderului PSD de a părea mai vulnerabil decât este va da rezultate. Și deciziile așteptate săptămâna viitoare îi vor asigura supraviețuirea politică cel puțin până la sfârșitul anului. În beneficiul tuturor!

Dacă însă va fi victima lui, trebuie doar să-și amintească că principalul adversar a fost imaginea pe care și-a construit-o!

 

 

Te-ar putea interesa și: