După statistica de dinainte de război, din 1912, rezultă că în Moldova sunt oraşe în cari Românii sunt în număr mai mic decât evreii, de exemplu în Botoşani, Fălticeni, Dorohoi, Mihăileni, Hârlău etc; în alte oraşe numărul lor este aproape egal, de exemplu în Iaşi, Galaţi, Bacău. Târgu Frumos, Panciu etc., iar în celelalte oraşe, puţine la număr, românii au o mică majoritate faţă de celelalte naţionalităţi.
Drept urmare, când s-a ajuns la proiectul de lege privind reforma administrativă, în 1924, senatorul Dr. Vasile Bianu a ridicat problema că în majoritatea oraşelor românii erau minoritari şi, drept urmare, primarii vor proveni din rândurile minorităţilor, în principal din cea evreiască.
„Dându-ne această Constituţiune nu înţelegem ca oraşele noastre să devie proprietatea minorităţilor etnice, conduse şi administrate numai de ele, în paguba elementului românesc”, susţinea Dr. Vasile Bianu.
Citește GRATUIT toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric