Prof. Univ. Doctor Mihaela Răescu, medic primar Stomatologie generală și medic specialist endodonţie, Profesor Universitar la Facultatea de Medicină Dentară - Disciplina Prevenţie orodentară a Universităţii „Titu Maiorescu” din București vorbește într-un interviu pentru EVZ despre cele mai frecvente afecțiuni stomatologice ale românilor, ce obiceiuri afectează calitatea dinților românilor dar și care sunt legăturile afecțiunilor stomatologice cu alte afecțiuni și cum le putem preveni.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni stomatologice ale românilor?  

De cele mai multe ori, întâlnim la pacienții noștri caria dentară și probleme parodontale. Dacă despre caria dentară putem spune că este vizibilă din primele stadii chiar și fără a fi observată de un ochi avizat, afecțiunile parodontale debutează și evoluează lent, fără semne alarmante (cel mult o sângerare gingivală) și pacientul se prezintă tardiv la consult. Durerea este motivul pentru care pacientul apelează la un medic stomatolog; aceasta apare când tratamentul preventiv nu mai poate fi aplicat. De aici și frecvența crescută a celor două afecțiuni.

Vedeți o evoluție din punctul de vedere al igienei orale și al punerii în practică a informațiilor la care avem acces mai mult, în ultimii ani?

O primă vizită în cabinetul stomatologic, mai ales în lipsa unui motiv (durere, infecție, asimetrie), este o lecție de prevenție și un mijloc eficient de a minimiza costurile tratamentelor stomatologice. Există o conștientizare crescută a necesității acestei vizite, mai ales în mediul urban comparativ cu cel rural. Evident, pacientul instruit din punct de vedere al igienei orale va fi mai sănătos dacă respectă informațiile primite. Aceste informații se referă atât la metodele corecte de îngrijire a cavității bucale, cât și la modalități de schimbare a obiceiurilor noastre, astfel încât să diminuăm impactul acestora asupra danturii și a cavității bucale în general.

Cum ne menținem dinții în stare bună, deși suntem tentați, mai ales vara, să mâncăm înghețată sau să consumăm băuturi carbogazoase reci?

Dinții se mențin sănătoși indiferent de alimentele consumate sau de anotimp dacă se respectă câteva reguli simple. Astfel, este bine să consumăm dulciuri la mesele principale și nu ca mese individuale. După mese, cavitatea orală trebuie igienizată pe cât posibil prin clătiri energice sau utilizarea gumei de mestecat fără zahăr un timp limitat. Este bine să evităm alternanța rece-fierbinte la aceeași masă într-o perioadă scurtă de timp.

Periajul de minimum două ori pe zi trebuie executat riguros, pe toate suprafețele dentare. Cei mai mulți pacienți insistă în zonele frontale și mai puțin în zonele laterale. Periajul de dimineață este important pentru stimularea circulației gingivale, iar cel de seară pentru a nu crea condiții de dezvoltare a bacteriilor prezente în placa bacteriană. Consumul de fructe, legume și alimente preponderent alcaline micșorează aciditatea cavității orale, ceea ce este benefic. La primele semne de disconfort (durere la rece, dulce, acru, sângerări etc.) este bine să ne prezentăm pentru un consult la stomatolog.

Ați menționat anterior obiceiurile pacienților: ce astfel de obiceiuri afectează calitatea dinților și ce opțiuni avem pentru a preveni posibile efecte adverse?

Lipsa igienei dentare, consumul de alcool, de tutun, de cafea, de băuturi carbogazoase, dulciurile în exces, respirația orală, toate acestea pot afecta sănătatea dinților și a structurilor cavității orale. Frecvența acestor obiceiuri are legătură cu apariția modificărilor de ordin estetic cum ar fi colorarea dinților, absența lor, cariile în zona dinților frontali. Periajul dentar este cel mai simplu și mai important mijloc de control al plăcii bacteriene. Acesta, dublat de o alimentație corectă, de renunțarea la fumat, la alcool și de controlul afecțiunilor generale vor avea un efect evident. Obiectivul principal este, să nu uităm, o cantitate cât mai mică de placă bacteriană sau absența acesteia, pe cât posibil.

Și, pentru că am tot enumerat generic obiceiurile nocive întreținute în mare parte de activitatea zilnică și de anturaj, să detaliez:

1. alimentația corectă, atât de frecvent discutată, are ca punct principal nociv consumul crescut de dulciuri și alternanța în alimentatie a alimentelor cu consistență diferită (mere, morcovi, ardei versus piure, griș, orez cu lapte, creme); pentru produsele cu zahăr există, pentru persoanele care vor să consume un dulce mai puțin nociv, preparate cu îndulcitori naturali - stevia sau artificiali -zaharina, ca exemple de inovație în sprijinul consumului redus de zahăr;

 

2. renunțarea la fumat este un obiectiv greu de atins care necesită un efort de voință și ajutor din partea medicilor, familiei și anturajului; este unanim recunoscut efectul nociv al fumatului asupra întregului organism; există însă și aici alternative: în ultimii ani, cercetători ai Royal College of Physicians au inițiat analiza nocivității produselor inovatoare cu nicotină și tutun care nu ard din dorința de a oferi o alternativă mai puțin dăunătoare persoanelor care doresc sa renunțe la fumat și nu reușesc. În 2018, Autoritatea de Sănătate Publică din Anglia (Public Health England) a publicat un raport de evaluare a țigaretelor electronice și a dispozitivelor cu tutun încălzit, concluzionând: „în ceea ce privește fumul de țigară, produsele de tutun încălzit ar expune utilizatorii și trecătorii la niveluri mai scăzute de particule și compuși nocivi, potențial dăunători.” (*PHE (2018), Evidence review of e-cigarettes and heated tobacco products 2018: A report commissioned by Public Health England, Evidence_review_of_e-cigarettes_and_heated_tobacco_products_2018.pdf

 

3. consumul de alcool colorează dinții, inițial temporar, ulterior permanent dacă nu sunt respectate normele de igienă. De asemenea, alcoolul modifică asemănător tutunului pH-ul oral și fluxul salivar. Odată scăzută cantitatea de salivă care umectează întreaga cavitate orală, bacteriile prezente în placa bacteriană își vor intensifica activitatea și vor deveni mai agresive. Deshidratarea mucoasei orale în lipsa cantității normale de salivă determină depunerea cu ușurință a unor noi straturi de placă bacteriană, care inițiază apariția fenomenelor inflamatorii observate inițial la nivel gingival. Și renunțarea la alcool necesită efort și echipe multidisciplinare. Există și în aceste cazuri produse cu conținut redus de alcool sau produse fără alcool, care pot fi utilizate ca alternativă.

 

Obiectivul principal al utilizării tuturor acestor  alternative este o sănătate orală menținuta un timp cat mai îndelungat.

Tehnologia și știința de ultimă generație evoluează continuu în stomatologie. Care sunt cele mai noi informații și tehnici folosite în domeniu?  

În stomatologie, apariția laserului, a amprentei digitale, a aparatelor pentru depistarea leziunilor mucozale, a implantului dentar zigomatic și a aparatelor ortodontice invizibile au revoluționat metodele de tratament. Inovația în domeniu trebuie însă cunoscută pentru a putea fi aplicată cu succes.

Ce legături au afecțiunile stomatologice cu alte afecțiuni și cum le putem preveni?

Nu există o persoană care suferă de o afecțiune generală (diabet, afecțiuni pulmonare, digestive, renale, psihice, cardiovasculare) și cu dinții perfect sănătoși. Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat că, din cele 300 tipuri de specii microbiene prezente în biofilmul plăcii bacteriene, cele patogene pot deveni, în anumite condiții, factorul care modifică la distanță răspunsul imun. Placa bacteriană începe să se formeze la 30 de minute după ce ne-am spălat pe dinți și atinge un nivel maxim la 30 de zile, în lipsa igienei dentare. Relația placă bacteriană – afecțiuni organice a fost intens studiată. Pentru reușita tratamentelor aplicate, persoanelor cu afecțiuni generale le este necesară o asanare a cavității orale. Igiena dentară, considerată banală, este foarte importantă pentru sănătatea întregului organism.