România are cel mai mare grad de instabilitate ministerială în ultimii 27 de ani, urmată la o mare distanță de Polonia și Italia, arată un studiu realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNASPA). Astfel, țara noastră a schimbat din 1990 și până acum în jur de 150 de miniștri, de trei ori mai mult decât Germania, țară aflată la polul opus României.

„Schimbările guvernamentale și ministeriale foarte dese din România, prin remanieri sau diverse forme de crize politice, indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o caracteristică a guvernelor românești – prin comparație atât cu state occidentale cu democrații consolidate (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania), dar și cu state din Europa de Est, cu democrații tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia, Ungaria). Analiza acoperă o perioada lungă de timp (începând cu 1990), pentru a surprinde o imagine reprezentativă. Datele au fost împărţite pe trei intervale de timp diferite, pentru a putea realiza comparaţii despre evoluţii temporale: Anii ’90: 1990-1999; Anii 2000: 2000-2009; Prezentul: 2010-2017 (până în iulie 2017)”, se arată în studiu.

Analiza CPD a sintetizat date publice din 9 state - România, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria, în legătură cu guvernul central/federal și cu 6 ministere centrale/federale - Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi.

CONCLUZIILE studiului:

„Instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp – din 2010 avem o creștere a instabilității (comparativ cu anii ’90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne.

Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010-2017). În ultima decadă, Educația a cunoscut o creştere importantă a instabilității, la nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999; 2000-2009).

Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult mai des miniștrii. Dar chiar și la numărul total de premieri, există instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceștia au avut un mandat întreg (din totalul de 14)

Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniștri.

Comparativ, zona de Apărare are mai multă stabilitate în România în prezent față de anii ‘ La fel, zona Afacerilor Externe are o mai mare stabilitate în România.

Germania are cea mai mare stabilitate ministerială, împreună cu Marea Britanie.

Franța, deși are număr mare de premieri, nu are schimbări foarte multe la nivel de miniștri – ceea ce creează mai multă stabilitate.

Rezistența/„speranţa de viaţă” în mandat a unui ministru, în România, este în medie de cca un an de zile. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte țări analizate. Spre comparație, în Germania, un ministru rezistă cca trei ani în funcție – ceea ce oferă o mai mare stabilitate.

Datele pot şi trebuie să fie aprofundate, chiar şi pe alte domenii, pentru a vedea în ce măsură pattern-ul identificat se susţine. De asemenea, trebuie să analizăm cauzele care au condus la acest model politic în România și elementele care ar putea să imprime o mai mare coerență a actului de guvernare.”, indică documentul Centrului pentru promovarea Participării și Democrației.