În jur de 10% dintre români nu au primit taloanele de analize din cauza bazelor de date eronate. Unele au ajuns la persoane decedate de zeci de ani.
În jur de două milioane de români nu au ajuns să pună mâna pe taloanele pentru efectuarea analizelor în cadrul Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, lansat de Ministerul Sănătăţii. Acestea s-au întors de la poştă la casele judeţene de asigurări de sănătate, unde stau stivuite prin dulapuri, fără a putea fi retrimise cetăţenilor la adresa corectă. Programul a început vara trecută, cu o întârziere de aproape opt luni, şi va continua până la sfârşitul lui 2008, însă ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, nu a găsit până acum soluţii concrete pentru redistribuirea taloanelor care nu au ajuns la cetăţeni. Din cauza bazei de date neactualizate cu care s-a lucrat, au ajuns taloane la un copil mort la câteva luni, acum 20 de ani. O mie de taloane recuperate în Bucureşti din 170.000
Medicii de familie avertizează că numărul celor care se prezintă la analize a scăzut drastic. „Sunt pacienţi care şi-au schimbat domiciliul de zece ani şi nu au primit taloanele la noua adresă. Mulţi dintre ei sună la telefoanele puse la dispoziţie de casele de asigurări, pentru a-şi recupera aceste documente, însă li se spune să mai aştepte“, atrage atenţia medicul Alina Constantin, de la Policlinica Drumul Taberei 34, din Bucureşti. Printre casele judeţene care depozitează cele mai multe taloane întoarse prin poştă se numără cele din Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Alba, Timiş, Braşov şi Prahova. În Capitală, din cele 170.000 de taloane care s-au întors la Casa de Asigurări a Municipiului Bucureşti (CASMB), angajaţii au reuşit să înapoieze cetăţenilor doar 1.000. „Am avut un număr foarte mare de retururi şi foarte multe solicitări scrise din partea cetăţenilor pentru a şi le recupera“, apreciază Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt la CASMB. Documentele, verificate pe net Peste 70.000 de taloane zac în arhiva Casei de Asigurări de Sănătate Constanţa (CJAS) şi aşteaptă să fie preluate. Până acum, doar 2.000 au fost recuperate. Directorul casei, doctorul Liviu Mocanu, spune că în judeţul Constanţa au fost distribuite peste 600.000 de taloane. „Documentul trebuie predat de poştaş numai cu confirmare de primire aşa că dacă destinatarul nu este găsit acasă sau şi-a schimbat domiciliul şi nu a anunţat, talonul se întoarce la CJAS. Cel care nu a primit talonul poate veni la sediul CJAS, face o cerere şi intră imediat în posesia documentului“, spune Liviu Mocanu. La Constanţa, mai există şi varianta pe internet. Destinatarul deschide site-ul CJAS, îşi tastează CNP-ul şi îi apare răspunsul: „talonul este la CJAS“ şi poate veni să-l ridice. La Casa Judeţeană din Alba se discută despre achiziţionarea unui nou dulap unde să fie depozitate aceste taloane, iar la Iaşi, lista cu cele 65.000 de persoane care nu au primit taloanele circulă pe la televizor şi prin ziare.
Casa de Asigurări de Sănătate Timiş stochează circa 14 la sută din taloanele pentru analize gratuite distribuite timişenilor în cadrul programului. Potrivit Marianei Mocioalcă, purtătoarea de cuvânt a instituţiei, din totalul taloanelor ajunse la CJAS, mai puţin de 5.000 au fost revendicate de titularii lor. „De la începutul programului, vara anului trecut, până în prezent, la CJAS s-au adunat un număr de 82.400 de taloane care nu au fost revendicate de titulari. Numărul lor a fost iniţial mai mare cu 4.620 de taloane, care, între timp, au fost ridicate de titulari. Din păcate, nefiind sancţionaţi pentru neefectuarea anlizelor, timişenii nu se interesează de ele“, a declarat Mocioalcă. Potrivit reprezentanţilor poştei, în judeţul Timiş s-au primit pentru distribuţie un număr de 593.617 de taloane. Şi la Braşov, mii de localnici sunt daţi drept arestaţi sau morţi de Poşta Română, cu toate că sunt în viaţă şi în libertate. Baze de date din 2006
Oficialii Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor susţin că, în mare parte, vina pentru problemele apărute aparţine chiar funcţionarilor Ministerului Sănătăţii (MS). „Ministerul ne-a cerut ultimele date în noiembrie 2006, or, programul derulat de ei a debutat în iulie 2007. Între timp, e firesc că datele sau schimbat. Baza de date este dinamică şi se modifică frecvent“, a precizat, comisarul-şef Cornel Vlad, de la Centrul de Administrare a Bazelor de Date. Pe de altă parte, oficialii Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor susţin că, la neglijenţa funcţionarilor MS, se adaugă cea a angajaţilor Serviciilor de Stare Civilă de la primării, care uită să mai raporteze poliţiei modificările apărute în registre şi chiar a cetăţenilor care nu-şi preschimbă la timp cărţile de identitate, în cazul schimbării domiciliului sau a datelor de stare civilă.
SOLUŢII Cum se pot recupera taloanele
Pentru a intra în posesia taloanelor de analize, românii care nu le-au primit pot suna la casele de asigurări de care aparţin. Casa Bucureşti, spre exemplu, a pus la dispoziţie trei numere speciale de telefon (031.69.02.002/ 003/ 004). „Taloanele nu se vor retrimite la domiciliu. Fiecare persoană trebuie să se intereseze de ele la casele judeţene de sănătate pe raza cărora locuiesc şi să meargă să le ridice“, ne-a declarat Nicoleta Ştefănescu, reprezentant al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, spune că vor încerca să redistribuie o parte din taloane prin medicii de familie. O altă soluţie pentru ca aceste taloane să se întoarcă la cetăţeni ar putea fi o colaborare între casele judeţene şi primării. Acestea din urmă i-ar putea identifica pe cei care n-au primit taloanele şi i-ar putea trimite către casele de asigurări. Potrivit MSP s-au expediat 21.600.000 de taloane şi peste 1.700.000 au fost returnate.
ACUZAŢII
Laboratoare-fantomă au profitat de program
Reprezentanţii Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice au atras atenţia ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, asupra faptului că, în urma programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, s-au înfiinţat sute de laboratoare de analize, multe dintre acestea nefiind acreditate de RENAR (organism naţional de acreditare a laboratoarelor care stabileşte standardele de calitate). „Au apărut laboratoare precum ciupercile după ploaie, multe neacreditate RENAR. Cu toate acestea, casele judeţene le decontează serviciile mai bine decât multor laboratoare ce îndeplinesc standarde de calitate la cel mai înalt nivel“, se revoltă Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Paraclinice - Palmed. El susţine că ar trebui ca reprezentanţ ii caselor de asigurări să facă diferenţa între laboratoarele ce obţin un certificat în două săptămâni şi cele care se acreditează la RENAR.
CULMEA BIROCRAŢIEI
Mort de 20 de ani chemat la oaste, la analize şi la alegeri
„Listele permanente de votanţi nu au fost operate de noi, ci de Serviciul de la Piteşti, dar au fost făcute pe baza datelor trimise de noi. O să rezolv situaţia asta chiar acum, în baza noastră de date. Ca să iasă definitiv din liste şi din evidenţele Serviciului Judeţean de Evidenţă trebuie să treacă zece zile“, declară Melania Zarioiu, şefa Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Curtea de Argeş. „În acte, copilul meu mai are de trăit încă zece zile“, remarcă Ioana Simeanu.
Incidentul de la secţia de votare vine după un lung şir de întâmplări incredibile. De-a lungul timpul, fiul ei, mort când încă nu împlinise o lună, a fost chemat la oaste şi la analizele obligatorii. „Nu-l lasă pe copilul meu să doarmă liniştit. L-au chemat la oaste, apoi şi-au cerut scuze, dar l-au chemat la analize“, izbucneşte în plâns Ioana Simeanu. În iulie anul trecut, pe adresa familiei Simeanu sosea o adresă oficială, cu antetul guvernului. Destinatar: fiul ei mort, Florinel Adrian Simeanu. În scrisoarea tip, Ministrul Sănătăţii îl chema la analize, conform programului guvernamental de evaluare a sănătăţii populaţiei şi îşi exprima preocuparea faţă de starea sănătăţii lui Florinel. Ministrul îi recomanda să nu mănânce în dimineaţa în care se prezenta la analize, iar la ultima masă să nu fi consumat alimente grase. „A fost sinistru pentru mine, ca mamă care a pierdut un copil pe care autorităţile nu vor să-l considere mort, aşa cum e de peste 20 de ani“, ne-a mai zis femeia. „Se mai întâmplă“
La fiecare încurcătură de acest gen, Ioana Simeanu s-a dus, revoltată, la autorităţi. „M-am plâns că băiatul meu mort e chemat peste tot. Cei de la Evidenţa Populaţiei mi-au spus că se rezolvă. Dar nu s-a rezolvat nici acum“, spune Ioana Simeanu.
Se mai întâmplă, dă din umeri Melania Zarioiu, care crede că vina este în primul rând a celor care lucrau la Starea Civilă în 1987. (Laura Ilie)