Peste 55.000 de studenţi nu vor primi "paturi" în campusurile universitare în această toamnă. Instituţiile de învăţământ superior nu au investit banii în clădiri.
Omare parte dintre studenţii din marile centre universitare - Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara - nu va avea loc în cămine nici în această toamnă. Peste 55.000 de tineri - adică aproape 35% dintre cei care solicită cazare - nu vor primi loc în campus, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Asta înseamnă un deficit cu 20.000 de locuri mai mare decât anul trecut. În acelaşi timp, numărul de locuri în cămine a crescut cu doar 3.800, faţă de toamna lui 2007. Situaţia va duce la înrăutăţirea stării învăţământului şi la corupţie, după cum susţin organizaţiile studenţeşti. În multe campusuri se cumpără deja „paturi“, iar tinerii care nu vor prinde un loc în cămin vor fi nevoiţi să stea cu chirie şi să plătească sute de euro lunar.
„Babeş-Bolyai“, campioană la studenţi
La Universitatea Bucureşti (UB), de exemplu, sunt 4.838 de locuri în cămine, dar anul trecut au fost peste 8.100 de cereri de cazare. „În primăvară vom inaugura un nou cămin în Grozăveşti, care va mai aduce 516 locuri“, a declarat Aurel Ghimpu, purtătorul de cuvânt al UB. Şi la Academia de Studii Economice sunt 4.481 de locuri şi un număr dublu de solicitări - aproape 9.000. În acelaşi timp, cea mai mare universitate din Transilvania - „Babeş- Bolyai“ - poate asigura doar 6.300 de paturi în campusurile studenţeşti, în condiţiile în care are 50.000 de studenţi.
O criză anunţată din 2004
Criza cazărilor a fost anunţată încă din 2004, într-un raport nepublicat al Ministerului Educaţiei, care scotea în evidenţă faptul că universităţile au scos din ce în ce mai multe locuri la concurs, de la an la an, dar nu au investit proporţional şi în noi cămine.
Dacă, înainte de 1989, numărul de locuri de cazare din complexurile studenţeşti era aproape identic cu cel al studenţilor, universităţile au crescut cifra de şcolarizare pentru a se alinia la standardele Uniunii Europene, fără să calculeze şi spaţiile de cazare pentru tinerii care trebuiau să iasă la numărătoarea UE. În anul universitar 1990-1991, în universităţ ile din România studiau 192.891 de studenţi, conform raportului Ministerului Educaţiei.
Reţeaua instituţiilor de învăţământ superior număra 133 de universităţi, la sfârşitul anului universitar 2000-2001, rezultând una dintre cele mai mici valori din Europa şi chiar din lume. Din această cauză, reţeaua instituţiilor de învăţământ superior s-a supradimensionat şi dezechilibrat, iar baza materială a universităţilor a continuat să se degradeze, potrivit aceluiaşi raport al Ministerului Educaţiei. „Mari probleme sunt create de ineficienta gestionare a căminelor studenţeşti, unde, de la un an la altul, resursele investite par tot mai reduse în raport cu pagubele înregistrate“, revela raportul. (A contribuit Mihai Şoica) TIMIŞOARA Locuri „la negru“, cu 200 de euro
Cu câteva zile înainte de demararea noului an universitar, în campusul timişorean a început tranzac- ţionarea paturilor din cămine. Un loc „la negru“ costă cât chiria pe o lună într-un apartament, adică între 200 şi 300 de euro. De frică să nu rămână pe dinafară, studenţ ii nu vor să abordeze subiectul spinos al mafiei din cămine. Sub anonimat, însă, aceştia povestesc că lanţul slăbiciunilor începe încă de la întocmirea listelor, unde, pe bani, se poate „strecura“ şi cineva care nu are dreptul la un loc în cămin.
Situaţia este cauzată de faptul că, din cele 2.800 de locuri de cazare disponibile în căminele studenţeşti ale Universităţii de Vest din Timişoara, mai puţin de 400 au fost rezervate „bobocilor“. Per total însă, mai puţin de jumătate dintre tineri vor avea cazare. La Braşov, solicitările de locuri în căminele Universităţii „Transilvania“ surclasează capacitatea de cazare existentă. Disponibile sunt doar 4.240 de locuri, iar numărul solicitanţilor trece de 5.000. Conducerea universităţii susţine că situaţia nu este diferită faţă de anii anteriori şi că problema se va clarifica după jumătatea lunii octombrie, când o parte dintre studenţi se vor muta cu chirie. (Georgeta Petrovici, Ovidiu Eftimie)
BUCUREŞTI 21 de clădiri fără autorizaţie sanitară
Mizerie, pereţi nezugrăviţi şi instalaţii sanitare defecte sunt doar câteva dintre problemele semnalate ieri de inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bucureşti, în 21 dintre cele 87 de cămine studenţeşti controlate. Căminele în neregulă aparţin Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Universităţii de Construcţii, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, Universităţii Bucureşti şi Universităţii Politehnica.
Cele 21 de cămine nu au primit aviz sanitar de funcţionare şi, teoretic, nu pot primi studenţi. Pe de altă parte, conducerea Universităţii Bucureşti susţine că neregulile găsite de inspectori nu există şi că lunar se deratizează căminele din Măgurele - cele vizate de DSP, iar spaţiile de colectare a gunoaielor sunt în curs de reamenajare. La Universitatea Politehnica din Bucureşti, pentru creşterea siguranţei tinerilor a fost pus la punct un sistem de securitate, care include carduri de acces în cămine, 120 de camere video de supraveghere, bariere şi garduri de protecţie.