Doar cerul deasupra lor: zeci de refugiați lăsați de izbeliște din cauza carantinei

Syrian refugees having rest at the floor of Keleti railway station. Refugee crisis. Budapest, Hungary, Central Europe, 5 September 2015.

Zeci de bărbați refugiați din Afganistan și Pakistan au înnoptat sub cerul liber, la Timișoara. Autoritățile susțin că nu știu ce să facă cu ei și unde să îi plaseze în carantină.

„Nu dormim de patru zile”, spune afganul Rubani Khan, susținând că paza Centrului Regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil îi gonește de acolo. Au venit prin Serbia, care din 21 noiembrie se află pe lista țărilor din „zona galbenă”, ceea ce presupune că toți cei care trec granița în România trebuie să intre în carantină timp de 14 zile.

Deocamdată, autoritățile române nu au găsit „procedurile” prin care refugiații din Afganistan și Pakistan să fie plasați într-o locație adecvată carantinării. Așa că pasează responsabilitatea de la una la alta. Între timp, noaptea temperatura coboară la zero grade în Timișoara.

„Nu e treaba Prefecturii”

Prefectul de Timiș, Liliana Oneț, a declarat pentru Radio Europa Liberă că există protocoale și discuții despre situația migranților în pandemie încă din perioada stării de urgență, însă Prefectura se spală pe mâini: „Nu-i treaba Prefecturii să identifice spații de carantinare, e treaba primăriei. Noi suntem mediatorii, noi punem oamenii la masă să rezolve”.

În urmă cu 3 săptămâni a avut loc o întâlnire de lucru organizată de Instituția Prefectului, la care a participat și adjunctul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și reprezentanți ai primăriei, ai DSP Timiș, ai Poliției de Frontieră. Prefectul Liliana Oneț crede că șefii de la IGI puteau găsi o soluție de cazare la Centrul pentru solicitanții de azil, prin separarea unei zone de carantinare, „dacă era voință”.

„Noi avem alte atribuții, dar dorim să ajutăm”

Directorul Centrului Regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil de pe strada Armoniei, comisar-șef de poliție Gabriel Vasilescu, cunoaște situația celor 24 de persoane adunate la poarta instituției, dar spune că nu poate face, deocamdată, mai nimic.

Refugiații au trecut ilegal frontiera sârbo-română, au fost întrebați dacă doresc să ceară azil. 10 dintre ei au răspuns afirmativ și au fost amprentați și înregistrați în sistem, dar nu pot fi primiți până nu efectuează cele două săptămâni de carantină.  Doar că în Centrul Regional nu se poate face această carantinare.

„Nu ne dă voie legea”, spune comisarul Vasilescu. Ceilalți 14 imigranți ilegali, care nu vor azil, ar trebui preluați de Poliția de Frontieră pentru a li se întocmi dosar penal. Dar tot după o perioadă de carantină.

Centrul Regional pentru azilanți de la Timișoara acoperă județele Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și dispune de 50 de locuri de cazare pentru solicitanții de azil în România și încă 200 de locuri pentru refugiații aflați sub protecția Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, conform Legii 291/2008.

Primăria: „Pregătim un cămin la Liceul CFR”

„Avem în pregătire un cămin al Liceului CFR din strada Dunării, care a mai fost folosit la carantină în starea de urgență. Dacă DSP dă OK-ul, putem caza de mâine migranții”, a precizat viceprimarul Ruben Lascău pentru Radio Europa Liberă.

Tot absența normelor de aplicare pentru Legea 136/2020 este vinovată pentru încetineli și amânări, explică viceprimarul. E vorba de deconturi, DSP ar trebui să returneze primăriei banii cheltuiți cu cazarea în carantină a migranților sau a oricăror cetățeni obligați să stea în locații stabilite de autorități. Primăria nu și-a primit nici acum deconturile din primăvară. În plus, costurile pentru cetățenii străini ținuți în carantină sunt mai mari decât simpla cazare și hrană.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) este instituția care primește banii alocați de guvern pentru a asigura condițiile de izolare și carantinare instituite prin lege. Directorul DSP Timiș, Flavius Cioca, susține că DSP nu are decât două roluri în această situație: să stabilească normele igienico-sanitare ale locațiilor asigurate de autoritățile locale și să verifice deconturile depuse pentru a plăti banii.

Sursa: Radio Europa Liberă