Curtea Constituțională a României a admis contestația președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a decis că procurorii anticorupție și-au depășit competențele anchetând Executivul

Cu o grabă nemaîntâlnită, Direcția Națională Anti corupție a decis, ieri, clasarea dosarului în cazul anchetei privind controversata Ordonanță 13, de modificare a codurilor penale, act normativ care a scos sute de mii de oameni în stradă, împotriva Guvernului Grindeanu. Decizia a coincis, însă, cu ziua în care Curtea Constituțională (CCR) a României ju deca solicitarea președintelului Senatului, Călin Popescu- Tăriceanu, care a acuzat DNA că a anchetat ilegal membrii Executivului prin uzurparea competenţelor Guvernului, fapt care a condus la apariţia unui conflict juridic de natură constituţională.

sunt acuzați că au promovat și susținut OUG 13, fără acceptul unor instituții sau prin impunere. Ulterior, procurorii DNA au extins urmărirea penală pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual. Procurorii arată că Florin Iordache

FOTO: Călin Popescu-Tăriceanu

Grav este faptul că în comunicatul emis de DNA, în care explică ce demersuri a făcut și ce a constatat, nu sunt precizate fapte de natură penală care țin de competența procurorilor anticorupție. Cu toate acestea, într-un interval de timp extrem de scurt, au fost audiați trei miniștri și alți trei membri ai Guvernului, dar și funcționari publici din Ministerul Justiției sau Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP).

Pe urmele lui Negulescu, la Inspecția Judiciară

Dacă procurorii DNA, conduși de Laura Codruța Kovesi, luau această decizie după intrarea în vigoare a deciziei CCR, care a admis contestația lui Călin Popescu Tăriceanu, puteau fi acuzați de încălcarea legii 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această lege prevede la articolul 99 că dacă procurorul știe că există motive legale de a se abține și nu o face, ori nu are motive legale să ancheteze o faptă poate fi acuzat de abatere disciplinară. În acest context, se putea autosesiza sau putea fi sesizată de către cineva Inspecția Judiciară din cadrul CSM, cea care judecă faptele săvârșite de procurori, instituție care îl cercetează și pe ex-procurorul DNA Mircea Negulescu. În acest sens s-a pronunțat, de altfel, și Valer Dorneau, președintele CCR: „Procurorul ar fi trebuit, analizând acea plângere, să vadă dacă există sau nu există impedimente care să-l împiedice să înceapă urmărirea penală”.

Denunțătorul poate fi cercetat penal

Pe de altă parte, avocatul Lucian Bolcaș a afirmat, pentru DC News, că Mihai Polițeanu, cel care a sesizat DNA în legătură cu Ordonanța 13, ar putea fi anchetat pentru denunț calomnios după ce a acuzat Guvernul de o faptă penală, atât timp cât CCR a decis că Executivul era în limita atribuțiilor de serviciu. Procurorii DNA au demarat cercetările în acest caz ca urmare a unei sesizări primite după adoptarea OUG 13, pe 31 ianuarie. Procurorii au cerut documente Ministerului Justiţiei privind persoanele care au lucrat la redactarea proiectelor. Între timp, Ordonanţa 13 a fost abrogată prin OUG 14 emisă de acelaşi Guvern Grindeanu.

Au pasat dosarul la Parchetul General

Prin decizia de ieri, însă, DNA a anunțat, înainte de pronunțarea hotărârii CCR, clasarea dosarului care îl viza pe liderul PSD, Liviu Dragnea, pe motiv că șiar fi folosit influența pentru a promova ordonanța ca să scape de dosarul penal în care a fost condamnat pentru fraudă electorală. Totodată, procurorii anticorupție au disjuns și declinat ancheta privind modul care a fost promulgată ordonanța, către Parchetul General, sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni, printre care se numără prezentarea cu reacredință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului și favorizarea infractorului.

N-au fost probe

Potrivit unor surse oficiale, dosarul a fost clasat de DNA pentru că nu au avut elemente probatorii. Cu sau fără acel document lipsă - avizul negativ dat de MRP - era înregistrată copia care putea fi fructificată, susțin aceleași surse. În plus, nu au fost chemați cei care au elaborat documentul, ci cei care l-au avizat...

Tăriceanu: „Corupția puterii”

Călin Popescu Tăriceanu a salutat decizia CCR și a acuzat Direcția Anticorupție că este „afectată de corupția puterii”. Preşedintele Senatului a adăugat că pentru oportunitatea şi legalitatea proiectelor de lege, ordonanţelor şi a hotărârilor de guvern, există două entităţi distincte care pot cenzura aceste acte ale Guvernului: Parlamentul și CCR.

Rămân „în cărți” Grindeanu și Iordache

DNA a relatat, într-un comuicat de presă fără precedent, cum a decurs ancheta și ce fapte le sunt imputabile primului ministru Sorin Grindeanu și fostului ministru al Justiției, Florin Iordache. Cei doi sunt acuzați că au promovat și susținut OUG 13, fără acceptul unor instituții sau prin impunere. Ulterior, procurorii DNA au extins urmărirea penală pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual. Procurorii arată că Florin Iordache a fost inițiatorul modificărilor, cel care a pus proiectul pe masa Guvernului în ciuda avertismentelor aduse de specialiști, care arătau că nu se impune ordonanță de urgență, și fără să mai aștepte avizul CSM. În plus, reiese că ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, i s-a impus să semneze ordonanța chiar în sediul Guvernului, iar Carmen Dan, ministrul de Interne, a transmis doar modificări la legislația rutieră. Apoi, specialiștilor de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul li s-ar fi impus să schimbe avizul care era nefavorabil adoptării OUG. Ulterior, în timpul anchetei, în Ministerul Justiției ar fi fost distrus un document și ar fi dispărut varianta originală a avizului MRP, dar ar fi fost făcute și modificări în registrul de intrări-primiri al ministrului.

FOTO: Florin Iordache

Ministrul Justiției: DNA și-a depășit atribuțiile

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat, ieri, că „există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”. Acesta a mai precizat că „DNA și-a arogat puteri care contravin legii”. „DNA a vrut să vadă în ce măsură era urgență sau nu.

FOTO: Valer Dorneanu 

A mai verificat, lucruri ce exced autorității DNA. Asta se face doar de CCR. S-a încălcat dreptul guvernului”, a adăugat Dorneanu. El a precizat că toate actele penale ce vor fi efectuate pe viitor vor trebui să ţină cont de decizia CCR. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a și pledat, luni, în faţa CCR, în cadrul audierilor pe tema anchetei privind OUG 13, a declarat că DNA şi-a depăşit atribuţiile verificând legalitatea şi oportunitatea unei ordonanţe. „Ministerul Public nu are niciun rol politic, niciun rol în procedura de legiferare, nu poate iniția acte normative, nu poate cenzura acte normative, nu se poate pronunța asupra legalității sau oportunității adoptării unui act normativ. Ministerul Public aplică legea”, a spus Tudorel Toader.

FOTO: Tudorel Toader