Binoumul SRI-DNA. Despre adevărații stăpâni ai siteurilor de știri și polemica legată de creditele de la Bancorex.
1. Siteul ziare.com e Vocea SRI, nu Vocea lui Coldea!
În mai multe rînduri am scris pe cristoiublog.ro că pentru mine ziare.com e o sursă sigură de informații despre ce vrea să spună SRI opiniei publice. Deși are un purtător de cuvînt, SRI a preferat și preferă să apeleze la Divizia Presă a Binomului SRI-DNA pentru a reacționa la evenimentele mari și mici ale României din ultima vreme. ziare. com, un site cu finanțare obscură (spre deosebire de ziare și televiziuni, multe site-uri, printre care și ziare.com, Hotnews, păstrează la secret numele acționarilor), e una dintre vocile SRI. Victor Ponta a susținut că e Vocea lui Coldea. Fără să-l contrazic direct, eu am susținut că e Vocea SRI, precizînd astfel că Florian Coldea conducea Divizia Presă prin intermediul unei mașinării comandate de altcineva, probabil de generăleasa cu vacanțe de lux, Elena Istode, albită de Comisia de verificare internă a SRI și de Comisia de control al SRI. Viața mi-a dat mie dreptate. Florian Coldea a plecat din SRI. Divizia Presă, în frunte cu ziare.com și Hotnews continuă să transpună Ordinele pe Unitate de la SRI. Ceea ce înseamnă că mașinăria a trecut, cu comandant cu tot, din mîinile lui Florian Coldea în mîinile altcuiva.
Dovada? ziare.com, vineri, 27 martie 2017, îl acuză pe Florian Coldea, Stăpînul de pînă mai ieri, că a complotat pentru alegerea lui Victor Ponta ca președinte. Victor Ponta, care știe mai bine decît mine despre rolul crucial al lui Florian Coldea în alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte, va fi rămas uluit la o asemenea acuzație. Pe mine însă nici măcar nu mă miră. Pentru că spre deosebire de Victor Ponta eu am susținut tot timpul că ziare.com e Vocea SRI și nu a lui Florian Coldea. Acum a venit ordin pe unitate ca pe seama lui Florian Coldea să fie puse toate relele din lume. Și Divizia Presă se execută!
2. Petre Roman sugerează că Traian Băsescu ar deține unul dintre cele mai mari mistere postdecembriste: Lista celor care au luat credite de la Bancorex și nu le-au mai dat înapoi, pentru că banca a fost falimentată dinadins. Așa o fi?!
Între mine și Petre Roman a avut loc în zilele din urmă o corespondență pe care o reproduc mai jos. Anticipînd, atrag atenția că schimbul de e-mailuri dintre mine și Petre Roman se referă la una dintre cele mai mari lovituri mafiote din postdecembrism : Falimentul provocat al Bancorex. Prin acest faliment, persoane importante din România de după decembrie 1989 au rămas cu sumele uriașe luate drept credit, deoarece n-a mai fost nevoie să le dea înapoi. Lista celor care aveau credite luate de la Bancorex în momentul prăbușirii a rămas și azi secretă.
Cine o are ? Petre Roman sugerează că Traian Băsescu. Așa o fi ?
Ion Cristoiu către Petre Roman
Stimate domnule Petre Roman,
Din presa scrisă am aflat că în cîteva rînduri ați semnalat la televiziunile se știri existența unui mister postdecembrist trecut cu vederea de opinia publică: Lista cu cei care au luat bani de la Bancorex și nu i-au mai returnat, deoarece Banca s-a prăbușit mai mult sau mai puțin întîmplător.
Mi-am amintit că o situație asemănătoare s-a întîmplat și cu lista celor care au scos bani de la FNI cu puțin timp înainte de prăbușirea Fondului. Mă așteptam ca aducerea lui Nicolae Popa în țară să fi fost un prilej de scoatere la iveală a Listei, deoarece respectivul a fost într-un fel partea executivă a FNI. Din cîte ați observat, pentru aducerea lui Nicolae Popa s-au cheltuit sute de mii de euro. Cu toate acestea, deținătorul atâtor mistere în privința FNI, n-a spus nimic deosebit pînă acum.
Ca istoric al clipei mă preocupă misterele pe lîngă care am trecut fără să-mi dau seama.
Aș fi bucuros dacă mi-ați trimite la această adresă, sub formă scrisă, cele invocate despre Lista Bancorex în emisiunile tv pe care nu le-am văzut, pentru a le publica.
Petre Roman către Ion Cristoiu
Stimate Dle Cristoiu,
este exact faptul că de mai mulţi ani am insistat public pentru a se face un audit al Bancorex, în primul rând pentru că acolo statul român a pierdut cel puţin Două miliarde de dolari şi nu se ştie nici cum şi nici cine se fac vinovaţi. Despre suma de două mld am aflat in 25 ianuarie 2000 de la secretarul adj. al Trezoreriei SUA cu prilejul vizitei oficiale pa care o efectuam în calitate de Ministru al Afacerilor Externe la Washington la invitaţia Dnei Madelaine Albright, Secretar de stat al SUA. Întîlnirea la Trezorerie îmi fusese sugerată de consilierul pt.securitate naţională al Preşedintelui Clinton, David Berger, căruia îi cerusem sprijin pt negocierea în curs a României cu FMI. M-a îndrumat la cel ce coordona relaţia SUA cu FMI la Trezorerie. Acel secretar adj. (nu-i mai reţin numele) mi-a arătat pe unul dintre computerele dintr-o sală plină cu altele (mi-a spus că are câte unul pt. fiecare zonă a lumii) că din datele sale rezulta că în România s-au ”spart” (fraudat) circa 4 mld. dolari din care cel puţin două la Bancorex. Mi-a precizat că în pieţele financiare Bancorex fusese foarte apreciată ca bancă serioasă înainte şi după Revoluţie până la momentul 1995-1996 când se produce disfuncţia ce a condus în final la prăbuşire.
În toamna lui 1998 am primit un telefon de la Primul-ministru Radu Vasile care m-a întrebat dacă aş fi de acord ca Traian Băsescu să se ocupe de raportul privind Bancorex necesar pt. încheierea acordului PSALII cu Banca Mondială pe care urma să-l coordoneze Traian Băsescu din partea Guv. României. Am fost de acord. Ulterior TB mi-a confirmat că se află în posesia datelor complete ale operaţiunilor Bancorex de acordare de credite către firme de stat şi private, precum şi persoane fizice. Multe – câte şi care ? – din credite nu mai fuseseră rambursate.
Peste aceste liste de clienţi creditaţi de Bancorex s-a aşternut o tăcere pe care o consider inadmisibilă. Este pentru mine evident că numai un audit de specialitate imparţial (firmă mai presus de orice bănuială) poate rezolva o gravă problemă a noastră, a tuturor cetăţenilor români, ai căror bani se aflau la Bancorex.
Cu deplină consideraţie, Petre Roman
Recomandările noastre
