Ținerea unui discurs de mulţumire în timpul galei premiilor Oscar este un exerciţiu dificil pentru câştigătorii care trebuie să pronunțe câteva cuvinte memorabile, dar care să nu îi facă se râs în fața a milioane de telespectatori, informează AFP.
"Fiţi concişi, originali şi fiţi sinceri. Aveţi doar 45 de secunde", a reamintit Sid Ganis, preşedintele Academiei de film americane, la începutul lunii februarie, cu ocazia banchetului organizat în onoarea nominalizaţilor la cea de-a 81-a ediţie a galei Oscar, ce va avea loc duminică, la Hollywood.
"Să fim sinceri, nu este aşa pentru că nu am avea timp să ascultăm discursurile lungi, ci pentru că nu avem timp să ascultăm discursuri plictisitoare. Dacă nu aveţi nimic interesant de spus, atunci inventaţi!", i-a sfătuit, cu sinceritate, pe câştigători Ellen DeGeneres, prezentatoarea galei Oscarurilor din 2007.
DeGeneres a adăugat, pentru a concluziona: "Nu fiţi stresaţi doar dintr-atât, pentru că poate că nici măcar nu veţi câştiga!".
Singurele momente spontane din acest spectacol, regizat până în cele mai mici detalii, câteva discursuri au intrat în istorie datorită eleganţei sau emoţiei lor, în timp ce altele au uimit cu adevărat. Iată câteva discursuri:
- Sally Field după ce a primit al doilea Oscar în 1985 - "De această dată, o simt (...) ma iubiţi, acum, mă iubiţi!".
- Ricky Gervais la gala premiilor Emmy din 2008 - "Fiţi concişi, fie-vă milă, fiţi concişi, mai ales dacă nu sunteţi o persoană prea cunoscută. Şi să nu plângeţi, e patetic. E doar un simplu premiu".
- Halle Berry a ţinut în 2002 un discurs de peste două minute şi 30 de secunde, mulţumind tuturor, inclusiv avocatului personal.
- Gwyneth Paltrow în 1999 - "Am sentimentul că nu merit toate acestea, aflându-mă aici, în mijlocul vostru!".
- Nicole Kidman în 2003 - "Russel Crow mi-a spus: «să nu plângi dacă vei urca aici, dar iată că acum plâng!".
- Hilary Swank după ce a obţinut al doilea Oscar pentru cea mai bună actriţă în 2005 - "Eram doar o fetiţă care locuia într-o parcare de rulote şi aveam un vis!"
Transmisă în direct, gala Oscarurilor trebuie să rămână un spectacol familial şi consensual, şi nu o tribună politică, aşa cum a învăţat pe pielea lui controversatul regizor Michael Moore, recompensat în 2003 pentru documentarul "Cântec pentru un masacru/ Bowling for Columbine", dar care a trezit doar câteva râsete în sală după ce regizorul l-a criticat pe George W. Bush şi războiul din Irak.
Cu douăzeci de ani în urmă, Marlon Brando a mers chiar mai departe de atât, refuzând să accepte Oscarul primit pentru rolul lui din "Naşul" şi a trimis o femeie pe scenă, pentru a protesta în acest fel împotriva tratamentului aplicat de Hollywood populaţiei de origine amerindiană.
În 2005 an, Jamie Foxx, câştigătorul categoriei masculine, pentru rolul din "Ray", a ţinut un discurs care a fost citat adesea. Evocând-o pe bunica lui decedată, actorul american a povestit cum ea a fost aceea care l-a învăţat să se poarte corect, inclusiv biciuindu-l uneori.