Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării nu mai poate soluţiona sesizările referitoare la drepturile salariale ale bugetarilor.
Nu mai primiţi sporuri, vi se pare că nu e justificată scăderea salariului sau constataţi că un coleg cu aceeaşi pregătire primeşte un salariu mai mare pe nedrept, trebuie să vă adresaţi judecătorilor. Asta deoarece printre atribuţiile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu se mai numără şi sesizările privind politica de salarizare a personalului din sistemul bugetar. Această modificare legislativă a dus deja la înjumătăţirea numărului de plângeri primite de reprezentanţii CNCD.
Amenzi pentru angajatorii nedrepţi
"Oamenii nu ni se mai adresează nouă, pentru că ar face-o degeaba. Dacă în 2007, din cele 836 de plângeri, 515 vizau categoriile socio-profesionale, în 2008 numărul acestora a scăzut la 372, iar în 2009 la 222, adică la jumătate faţă de 2007. Explicaţia este legată de faptul că ni s-a luat competenţa de a primi şi cazurile de salarizare, referitoare la sporuri sau alte probleme. Acum, oamenii se adresează direct in stanţei", a precizat, ieri, Dezideriu Gergely, secretar de stat în CNCD, cu ocazia lansării raportului de activitate a instituţiei.
Deşi nu mai au competenţă în a soluţiona cazurile cu privire la lefurile bugetarilor, oficialii Consiliului au participat, în calitate de experţi, la peste 1.500 de procese de acest gen, în 2009.
Scăderea numărului de plângeri este însă atipică, a apreciat preşedintele CNCD, Asztalos Csaba Ferenc. "De obicei, în perioadă de criză economică, sursele de conflict sunt mult mai prezente", a argumentat acesta.
Patronii care dau gravidele afară primesc amenzi
Anul trecut, CNCD a primit însă "undă verde" pentru a sancţiona anumite cazuri de discriminare. "Am dat şi amenzi, cea mai mare fiind de 4.000 de lei, în cazul desfacerii unui contract de muncă din cauza gravidităţii. Adică, în momentul în care femeia a anunţat că e însărcinată, a fost concediată", a dat un exemplu secretarul de stat.
În plus, în cazurile de discriminare de orice fel, Consiliul poate face mediere între părţile implicate în conflict.
"BILANŢUL" DISCRIMINĂRII
Românii, mai toleranţi, dar tot pe primul loc în Europa la homofobie
Chiar dacă numărul plângerilor cu privire la discriminarea homosexualilor a scăzut în 2009 faţă de anii trecuţi, România rămâne pe primul loc în Europa la acest capitol. "Ţara noastră are în continuare cel mai mare număr de respondenţi care susţin că nu se simt bine atunci când se află în preajma unui homosexual", a arătat Dezideriu Gergely, secretar de stat în CNCD.
Portretul homofobului
Concret, în cadrul unei cercetări realizate în 2009, când li s-a cerut să spună cu ce anume asociază cuvântul "homosexual", 22% dintre românii intervievaţi au răspuns "repulsie/silă/ dezaprobare", peste 15% - "boală/nebunie" şi peste 8 procente - "anormalitate/excentricitate/ ciudăţenie".
Specialiştii care au realizat studiul au conturat şi portretul homofobului român: vârsta peste 50 de ani, cu educaţie de cel mult zece clase sau şcoală profesională, din mediul rural, rezident în Moldova sau Muntenia şi care nu a purtat, în ultimele şase luni, vreo conversaţie cu o persoană aparţinând grupurilor minorităţilor sexuale.
Nici romii nu au scăpat de stigmatizare pe criterii etnice. "Romii rămân cea mai dezavantajată etnie în ceea ce priveşte accesul la utilităţi", arată Gergely. Iar afirmaţia sa se bazează pe acelaşi studiu, potrivit căruia, peste 50% dintre români nu ar dori ca o persoană de etnie romă să facă parte din familia lor.
În plus, expresiile de genul "romii sunt o ruşine pentru România", "cei mai mulţi romi încalcă legile", "ar trebui să existe locuri în care romii să nu fie primiţi" sau chiar "romii nu ar trebui să călătorească în străinătate" sunt la ordinea zilei pentru români. Dacă ar fi să-i caracterizeze pe reprezentanţii acestei etnii, primele cuvinte care le vin în minte conaţionalilor noştri sunt "hoţi", "murdari", "leneşi".
Ca să nu mai vorbim despre faptul că, persoanelor de etnie romă li s-a refuzat de multe ori accesul la educaţie, în ciuda intervenţiilor ministerului de resort, au mai arătat oficialii CNCD.
Protecţia datelor sau 10.000 de euro amendă
Una dintre victoriile obţinute de aceştia în lupta cu discriminarea a fost înregistrată tot anul trecut, când instanţa a hotărât să amendeze cu 10.000 de euro o primărie care a publicat pe siteul său datele personale ale unei persoane infectate cu HIV. "E prima dată când se dă o amendă atât de mare într-un caz de discriminare", a conchis Gergely. 50% dintre români nu se simt bine în prezenţa homosexualilor