Nicolae Noica / Sursa foto: captură YouTube
Serviciul Bibliografie al Academiei a realizat expoziția „Din lumea presei românești” care cuprinde întreaga istorie a presei, incluzând documente despre acest domeniu, cu peste 2.000 de lucrări. În plus, aici sunt disponibile și publicații periodice românești, peste 1.700 de titluri începând din 1859.
Din această bibliografie și din colecție nu lipsesc lucrări de referință, precum „Istoria presei” de Nicolae Iorg
Nicolae Noica: Expoziția reprezintă unu la sută din istoria presei
Nicolae Noica afirmă că „această expoziție reprezintă doar aproximativ unu la sută din ceea ce deținem despre istoria presei.
El a subliniat că presa joacă un rol esențial, deoarece „începând din 1829, fiecare ziar contribuie la istorie, aducând în atenție evenimentele actuale”.
Directorul Bibliotecii Academiei Române a declarat că președintele interimar, Ilie Bolojan, i-a promis că va veni să viziteze expoziția.
„Am promisiunea președintelui Ilie Bolojan, cu care am discutat alaltăieri și pe care l-am invitat astăzi și mi-a spus că, din păcate, astăzi și mâine este la Bruxelles, dar ori sâmbătă, ori săptămâna viitoare, că expoziția va sta deschisă o săptămână, va veni să o viziteze. Voi afla acest lucru cu câteva ore înainte și vă voi anunța ca să veniți să-l întrebați de ce înțelege să vină la o astfel de istorie a presei. Încercări de invitații de natura acesteia i-am făcut și domnului fost președinte Iohannis, dar ele au rămas fără niciun răspuns”, a afirmat Nicolae Noica.
Tiraje uriașe, publicate în perioada interbelică
Acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, a declarat că expoziția va fi cu siguranță captivantă „pentru că îți permite contactul cu fapte care s-au petrecut în urmă cu mulți ani”.
El a menționat că primul ziar în limba română, „Curierul românesc”, a fost publicat la Iași, iar în perioada dintre cele două războaie mondiale s-au înregistrat „tiraje uriașe”.
«În 1937 aveam 30 de ziare cu tiraje mari. „Universul” avea atunci 100.000 de exemplare, „Adevărul” avea 50.000 de exemplare, „Curentul” - 40.000 de exemplare, iar în perioada de glorie a „Curentului”, în perioada lui Pamfil Șeicaru, tirajul era, în 1941, de 200.000 de exemplare, iar duminicile, asta mi-a plăcut foarte mult, tirajul era de 300.000 de exemplare. Editorialele lui Pamfil Șeicaru erau scrise pe patru coloane și a fost perioada în care, în interbelic, au apărut palatele presei, dintre care doar Palatul Universul este în bună stare», a mai spus academicianul Marius Andruh.
Moftul Român / sursa foto: biblacad.ro
Vicepreședintele Academiei Române a declarat că 'interacțiunea cu această expoziție reprezintă o legătură cu evenimente din trecut, dar pe care le percep mai aproape deoarece le descopăr la sursă'.
Expoziția include o lisă a abonaților din 1894
Daniela Stanciu, Director al Direcției Bibliografii, a subliniat că primul ziar românesc a fost publicat la 200 de ani după apariția primului ziar din Europa, care a avut loc la Strasbourg.
„Pentru poporul român era un lucru de mândrie națională, era o premieră care a deschis calea unei lungi liste de apariții publicistice”, a spus Daniela Stanciu.
Ea a menționat că expoziția include și câteva obiecte inedite, printre care se află lista abonaților la rețeaua telefonică din București. Această listă, care apărea anual, a fost considerată periodic, având ca prim an de apariție 1894. „Lista arată ca o broșură mică și conține un impresionant număr de 52 de abonați, care include atât persoane fizice, cât și instituții precum ministere, banca Marmorosh și altele”, a mai afirmat Daniela Stanciu.
Recomandările noastre
