Într-o discuție legată de folosirea istoriei ca instrument de manipulare, Lucian Boia vorbește și despre o „boală incurabilă” a românilor, încă seduși de idei specifice secolului XIX
Cum sunt manipulate masele prin intermediul istoriei? Răspunsul cunoscutului istoric și scriitor Lucian Boia nu se lasă așteptat: „Toate manipulările acestea naționaliste, care se fac nu de dragul trecutului, ci de dragul de a băga în mintea oamenilor niște idei valabile în prezent… Am fost uluit să aud că sunt unii care susțin că se pregătește astăzi, acum, dezmembrarea României! Ceva de genul că, până la comemorarea a 100 de ani de la nașterea României, țara noastră nu va mai exista. Am auzit asta. Mi se pare iresponsabil. Există un val de naționalism care s-a abătut asupra Europei în ultimul an. Nici noi n-am fost scutiți”.
Mihai Viteazul și unitatea națională
Dar cum s-a născut această metodă de intoxicare? „Apelul acesta la istorie s-a făcut atunci când s-au format identitățile naționale, în secolul al XIX-lea, cu prelungiri până-n secolul XX și până astăzi. S-a apelat la istorie pentru a se fixa ideologiile naționale, frontierele statelor-națiune. România, dacă revenim la cazul nostru, s-a făcut, în primul rând, prin istorie sau și prin istorie. Este tot o manipulare, dacă vreți, o manipulare în sensul naționalist al termenului. Evenimente și personalități care în mod obiectiv nu ar sprijini în niciun fel identitatea națională au fost puse în serviciul identităților naționale . Exemplul nostru, Mihai Viteazul, care n-a avut niciodată în minte ideea unității naționale, pentru că această idee nu circula în epocă. Dar el a fost folosit de mișcarea națională românească. Bine, a fost un lucru bun pentru noi. Mitul lui Mihai Viteazul a contribuit la unitatea națională, la fel cum a contribuit și simbolul Daciei”, consideră Lucian Boia.
Românii au rămas fixați pe simboluri
S-au întâmplat aceste lucruri doar la români? „Nu, nici vorbă. O paralelă între mitologia națională românească și cea franceză ne arată că Ioana d’Arc joacă pentru Franța un rol destul de apropiat cu cel pe care l-a jucat, pentru noi, Mihai Viteazul. Ne folosim cu toții de istorie pentru a justifica evoluțiile prezente. Problema este să nu rămânem în afara epocii noastre. Toată mitologia asta de secol XIX e depășită în bună măsură în partea evoluată a continentului european. Noi am rămas, însă, fixați pe aceste simboluri”, e convins istoricul.
Cât de ancorați suntem în trecut? „Noi ținem prea mult să implicăm istoria în treburile prezente. Am rămas în urmă, gândim - mulți dintre noi - în termeni de secol XIX. Problemele prezente n-o să ni le rezolve nici Ștefan cel Mare, nici Mihai Viteazul, nici Traian sau Decebal, separat sau împreună. N-o să vină Vlad Țepeș să ne facă autostrăzi! Haideți să terminăm o dată cu invocările astea și să ne punem pe treabă! Am vorbit despre autostrăzi… Dar cum stăm cu Cultura, cum stăm cu Educația, cu Sănătatea? Astea sunt problemele noastre. Doar rezolvându-le vom ajunge să ne respectăm și să fim respectați”, a încheiat Lucian Boia.
Cea mai nouă carte, un succes
Ultimul eseu publicat de Lucian Boia - „Un joc fără regului. Despre imprevizibilitatea istoriei” (Humanitas) - a reprezentat una dintre cele mai vândute cărți la Târgul Gaudeamus. „Mă bucur că românii sunt interesați în continuare de scrierile mele. Le mulțumesc pentru încredere”, a comentat Boia
Ce le lipsește românilor?
Care sunt cele mai „întârziate” lucruri în România? Istoricul Lucian Boia a identificat trei: „Simțul civic ar fi primul. Există, la noi, așa, o filosofie de viață care spune să te ocupi doar de propria existență. Numai dacă te uiți cum aruncă românii hârtiile pe stradă și-ți dai seama că nu-l interesează cum arată țara lui în general. Or, nu-i normal acest comportament. Apoi, ne-ar trebui mai multă rigoare în tot ce facem. Ar fi necesară și o mai bună respectare a regulilor. Românii, de multe ori, odată ce au votat niște norme, niște legi, fac tot ce pot ca să le ocolească, să funcționeze în afara lor. Așadar, trei lucruri lipsesc din plin României: simțul civic, rigoarea și respectarea regulilor”.