Luni a avut loc la Bruxelles o întâlnire între președintele sîrb, Aleksandar Vucic, și prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, pentru a discuta despre un plan propus de UE. O nouă întâlnire va fi organizată în martie.

Şeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, a vorbit luni despre "progrese" în normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, dar va fi nevoie de o nouă întâlnire pentru a se semna un proiect de acord agreat de foștii dușmani și a se asigura punerea sa în aplicare.

"Au fost realizate progrese astăzi, dar rămâne muncă de făcut pentru a ne asigura că ce a fost convenit va fi pus în aplicare", a declarat Josep Borrell, la finalul unei întâlniri la Bruxelles cu președintele sîrb, Aleksandar Vucic, și prim-ministrul Kosovo, Albin Kurti, pentru a discuta despre un plan propus de UE.

Proiectul de acord pentru a se ajunge la o normalizare de facto a relațiilor dintre Kosovo și Serbia a fost făcut public de Josep Borrell după întâlnire. Planul, care are 11 articole, prevede că Serbia nu se va opune aderării Kosovo la o organizație internațională", o cerință cheie a Pristinei, și ca "niciuna dintre părți nu va bloca, nici nu-i va încuraja pe alții să blocheze progresele celeilalte părți în parcursul ei european".

El propune de asemenea să se acorde "un nivel adecvat de autogestiune comunității sîrbe din Kosovo (...) și posibilitatea unui sprijin financiar din partea Serbiei". Este vorba despre un punct delicat pentru Pristina care s-a arătat reticentă la ideea de a permite municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo să se unească în cadrul unei asociații susținute de Belgrad, temându-se de crearea unei enclave care să aducă atingere suveranității sale.

Vii tensiuni

Articolul 1 al planului prevede în plus ca părțile să-și recunoască reciproc documentele și simbolurile naționale, inclusiv pașapoartele, diplomele, plăcuțele de înmatriculare și timbrele vamale". Cei doi lideri au acceptat principiul aplicării acestui "acord pentru normalizare", dar mai sunt necesare noi negocieri pe modalitățile de aplicare", a anunțat Josep Borrell.

O nouă întâlnire va fi organizată în martie și emisarul UE, Miroslav Lajcak, își va continua naveta între Belgrad și Pristina în săptămânile următoare, a precizat el. "Este important să ne punem de acord. Este și mai important să punem în aplicare ce a fost convenit și asta mai trebuie finalizat", a mai subliniat Josep Borrell.

Tensiunile dintre Belgrad și Pristina sunt în continuare vii la 25 de ani după un război sângeros între rebelii independentiști albanezi și forțele sîrbe. Un conflict care a luat sfârșit cu o campanie de bombardamente NATO.

Serbia refuză sa recunoască independența proclamată în 2008 de fosta sa provincie, a cărei populație de 1,8 milioane de locuitori cu mare majoritate albaneză cuprinde o minoritate sîrbă de circa 120.000 de persoane. Relațiile dintre Belgrad și Pristina merg din criză în criză de ani de zile.

"Cred că suntem pe calea cea bună pentru normalizarea relațiilor cu Serbia", a declarat Albin Kurti. "Nu am semnat (acordul) pentru că cealaltă parte nu era pregătită s-o facă. Mi-am exprimat voința și interesul de a semna acest text", a afirmat el. La rândul lui, Aleksandar Vucic a descris "o întâlnire dificilă, cum era de așteptat". "Nu s-a capitulat", a asigurat el pe contul său de Instagram, ca legendă la o fotografie de la întâlnirea cu Albin Kurti și Josep Borrell.

"Să ne așezăm și să lucrăm"

Tonul adoptat de Aleksandar Vucic contrastează cu cel al lui Albin Kurti. Negocierile de luni nu au avut "nimic special", a comentat președintele sîrb care, înainte de a pleca din Belgrad, i-a asigurat pe detractorii săi că "nu va fi o capitulare". "Nu avem o foaie de parcurs, doamnelor și domnilor, nu avem. Trebuie să ne așezam și să lucrăm la foaia de parcurs", a continuat el.

Luna trecută, președintele sîrb declarase public că a primit un ultimatul de la țările occidentale să normalizeze relațiile cu Kosovo, altfel Serbia se expune la consecințe grave, potrivit letemps.ch

Problema Kosovo rămâne obsesivă pentru o parte a celor 6,7 milioane de sîrbi care consideră acest teritoriu drept leagănul lor național și religios, acolo unde s-au dat bătălii cruciale de-a lungul secolelor.

Mulți membri ai minorității sîrbe din Kosovo refuză orice loialitate față de Pristina, cu încurajarea Belgradului. Este deosebit de vizibil în nord, aproape de frontiera cu Serbia, teatrul unor ciocniri frecvente, manifestații și uneori violențe.

(Traducerea Rador)