Social
Dezvăluiri excepționale despre Cina Cea De Taină. De ce au aruncat francezii cu pietre în Iisus
În 1495, Ludovico Sforza, conducătorul ducatului Milano, i-a comandat pictorului Leonardo da Vinci mai multe tablouri, printre care și Cina cea de taină, celebra frescă din incinta mănăstrii Santa Maria delle Grazie.
Patru ani a trudit Leonardo pentru a realiza pictura care ocupă un întreg perete al refectoriului (sala de mese) mănăstirii din Milano. Lucrarea a provocat uluială în epocă, și asta pentru că artistul florentin a ales să-i portretizeze pe Iisus și pe ucenicii acestuia gesticulând, în mișcare, exprimându-și nervos sentimentele, în vreme ce pictorii medievali îi reprezentaseră întotdeauna liniștiți, netulburați.
De remarcat că din pictura originală executată de Leonardo n-au mai rămas astăzi decât indicii vagi. Și asta din mai multe motive. În primul rând, lui Leonardo îi plăcea foarte mult să se joace, să experimenteze.
Tencuială udă, tencuială uscată
I-a displăcut tehnica frescei, în care vopseaua trebuie aplicată direct pe tencuiala udă, pentru că odată uscată, pictura nu mai putea fi retușată fără să rămână semne. Artistul a ales așadar să picteze pe tencuială uscată, alegere nepotrivită conservării, deoarece culoarea a început să se cojească din cauza aburului provenit de la bucătăriile mănăstirii.
Apoi, în 1796, când soldații francezi au luat cu asalt ducatul Milano, „Cina cea de taină” a fost bombardată cu pietre! La propriu! Soldații francezi au vrut astfel să se răzbune pentru împotrivirea aprigă pe care Ludovico Sforza a opus-o invadatorilor.
Nemții au vrut să fure peretele cu tot cu pictură!
Atacurile barbare asupra acestei picturi murale de o rară sensibilitate nu s-au sfârșit însă atunci. În al Doilea Război Mondial, asupra mănăstirii Santa Maria delle Grazie au fost aruncate bombe cu duiumul, iar soldații nemți au vrut să fure pur și simplu peretele pe care era reprezentată pictura pentru a o duce la Berlin!
Ultima restaurare a frescei lui Leonardo datează din 1999. Supusă vreme de secole prostiei și violenței omenești, „Cina cea de taină” este astăzi departe de pictura originală.
Recomandările noastre
