Publicăm ultima parte a documentarului realizat de TVR, cu mărturiile a doi foști ofițeri de Securitate și un cercetător CNSAS privind modul în care era informat Nicolae Ceaușescu despre dezastrul economic dinainte de 1989.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Ceea ce erau ei datorau ideologiei și partidului, de la asta se pornea și nu discutau ca restul societății. Dacă oamenii vedeau propaganda lui Ceaușescu și ziceau că ăștia vorbesc prostii, în realitate lucrurile nu stau așa. Ofițerii de securitate n-aveau chestia această pentru că ei aveau un alt statut, aveau alte standarde de viață, alt nivel efectiv în societate și asta se datora partidului. Chiar dacă aveau chestiunea asta și erau sătui de învățământul politic și de îndoctrinare, pe de altă parte erau conștienți că existau tocmai datorită ideologiei respective. Ei se considerau indispensabili pentru că dușmanul nu dispăruse, el exista în continuare. Aici e o discuție întreagă și o întrebare care rămâne dacă nu cumva se supralicita, dacă nu cumva supradimensionau pericolele pentru a justifica existența lor și importanța lor. Eu personal nu cred că ei făceau asta, era mai curând modul concret în care funcționa regimul pentru că regimul Ceaușescu nu funcționa decât prin antiteză, prin raportarea la o amenințare. Ei tot timpul căutau să găsească pericole, comploturi, rușii, americanii, ungurii, era tot timpul o chestiune de asta pe care ei trebuiau s-o preîntâmpine. Erau tot timpul pericole, veneau servicii de spionaj care vroiau să ne fure tehnologia. Ei urmăreau descendenți legionari, de exemplu. Ei urmăreau familiile legionarilor pretinzând cumva că doctrina legionară s-a transmis de la tată la fiu.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): O analiză a unui regim politic a unei etape se face din două perspective. Una: care au fost strategiile de politică internă și externă și ce efect a avut, ce avantaje a adus țării și care a fost nivelul de ideologizare a activității de stat. Dacă în prima perioadă până în anii 80 când lucrurile în țară mergeau bine din multe perspective, ofițerii de informații au apreciat, au aplaudat și strategiile economice interne și politica internațională. Ca ofițeri de informații noi ne-am racordat la aceste strategii în sensul că prin informațiile obținute am sprijinit strategiile și eforturile atât interne și internaționale pentru realizarea obiectivelor propuse.

 

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Pentru mine totul era atunci să învăț meseria în activitatea de culegere de informații pentru a asigura apărarea intereselor României în acest domeniu al programului energetic nuclear care a fost unul din programele României cu foarte bune rezultate pentru că s-a gândit un program energetic nuclear în care România să fie cât mai puțin dependentă de alți furnizori nucleari. Între noi discutam fără să ne facem probleme pentru că noi nu discutam despre Ceaușescu, despre politica partidului. Noi discutam despre problemele din economie, deci erau chestiuni de care nu ne feream. Nu discutam, ce să spunem că Ceaușescu conduce prost politica partidului?

 

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Există teoria asta că securiștii camuflau adevărul și nu-l raportau, nu-l spuneau ca să nu aibă probleme, că nu-i spuneau lui Ceaușescu ce se întâmplă în realitate, îi spuneau numai chestiuni pe care vroia el să le audă. Ori dacă te uiți pe rapoartele astea vezi că ofițerii de Securitate îi raportau chiar realitatea din fabrici și surprinderea mea am citit acolo informații reale de ceea ce se întâmpla foarte real în economie, că nu se producea nimic, că era gripat totul, nu mergeau fabricile, produsele erau proaste, muncitorii furau, se raportau cifre exagerate. Ei își făceau jobul într-un mod cât se poate de onest.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Și oamenii știau că Securitatea nu este neapărat o forță opresivă asupra lor, știau că Securitatea îi ajută în situații de genul acesta și anume îi ajută în rezolvarea problemelor față de instituțiile care îi guvernează, că nu mai primeau salariile și că e pericol să nu mai primească salariile. Ei știau că Securitatea făcea note să ducă la guvern să arate pericolul să nu fie plătite salariile că nu sunt bani că nu s-a făcut planul.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Rapoartele astea nu treceau de un anumit eșalon superior. De exemplu, șeful Securității Iulian Vlad nu i le prezenta lui Ceaușescu să-i arate că e un dezastru și economia stă să se prăbușească.

Reporter: Dar Ceaușescu știa de existența lor...

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS: Da, rapoartele astea toate ale Direcției a II-a a ofițerilor de contrainformații economice mergeau toate ierarhic la un serviciu care se numea Analiză și Sinteză care centraliza toate informațiile din diverse sectoare, făceau niște sinteze și i le prezentau lui (Iulian) Vlad și bordului. Și toți știau aceste informații care erau primare de la sursă.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Elementele de constanță ale activității Securității ca Serviciu de Informații și anume prevenirea oricăror situații care puteau știrbi suveranitatea, unitatea, independența, integritatea teritorială a României erau elemente de la care nu se abdica niciodată indiferent de presiunile ideologice, politice pentru ca Securitatea să facă multe altele decât ar fi trebuit să facă potrivit misiunii pe care o avea de îndeplinit.

Mădălin Hodor, cercetător CNSAS:  Credeau că ei fac un lucru bun că informează organele competente că lucrurile nu stau bine în economie și că de fapt trebuie făcut ceva că crapă lucrurile. Cam toate rapoartele se finalizează cu următoarea frază: Au fost informate organele de partid. Cu alte cuvinte, ei informau și organele locale, secretarul de partid din județ și ăia vedeau rapoartele Securității, erau și ei înștiințați de ce se întâmplă în realitate în zona asta.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): Am avut o situație în 1984 când un coleg, șef de serviciu, maior Munteanu Ion, istoric, era șeful serviciului pe învățământ, observând că informările repetate făcute la factorii de decizie și la conducerea statului privind disfuncții, probleme din sistemul de învățământ nu erau analizate și rezolvate a luat decizia să transforme o informare către conducere la o mașină de scris obișnuită și trimis la Europa Liberă. Deci ofițer de informații de Securitate trimite la Europa Liberă pentru a determina factorii de conducere să ia în considerare anumite lucruri semnalate de Securitate întrucât Ceaușescu personal și conducerea partidului țineau foarte mult la imaginea externă și atunci orice lucru apărea la Europa Liberă imediat era analizat și rezolvat ca să dea bine.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice).: Ne ocupam, repet, de problemele noastre care le știam noi că sunt în atribuțiile noastre și anume cele care țineau într-adevăr de securitatea statului, iar celelalte le făceam pur și simplu să pierdem timp, eforturi,în loc să ne ocupăm de ceea ce ar fi trebuit să ne ocupăm.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): Ofițerii de informații, ofițerii care în general au depus un jurământ, ei nu ies în piața publică să clameze lucruri împotriva regimului, sistemului. Erau niște rigori, deciziile luate nu puteau fi greșite sau abuzive. La niveluri ierarhice aveam și un control juridic asupra activităților când propuneam informațiile la valorificare. Deci psibilitățile unui ofițer de informații de a face ceva de capul lui erau reduse. Cine a considerat că la locă ul lui de muncă nu-și poate desfășura activitatea conform convingerilor proprii și-a dat demisia, a plecat din sistem.

gen. mr. (rtr.) Dumitru Bădescu (fost ofițer de Securitate la Contrainformații Economice): Dar acest sistem de dedublare a fluxului informațional mai venea și dintr-un alt interes nu numai al dispoziției de partid. Aveam situații în care mari intreprinderi nu puteau să-și realizeze planurile de producție datorită faptului că n-aveau materii prime, nu-i venea din import nu știu ce materie primă sau din țară sau nu-i dădea energie electrică suficientă ca să facă planul de producție. Nerealizând planul veneau problemele cu salariile, diminuau salariile muncitorilor, tuturor specialiștilor care lucrau în acea întreprindere și atunci ce făceau? Unii directori ne foloseau în sprijinul lor și veneau la noi și ne spuneau: ”Informați și voi ministrul, informați și voi conducerea superioară de partid și de stat că nu putem să facem planul.” Deci eram folosiți și în aceste scopuri. Speram că la conducerea superioară de partid și de stat unde ajungeau informațiile de genul ăsta sau la ministere, guvern, poate miniștrii respectivi se aplecau mai atent asupra chestiunii văzând că vine și de la Securitate o astfel de informație.

gen. bg. (r) Vasile Mălureanu (fost maior de Securitate): Percepția ofițerilor de Securitate despre regim începe să se modifice pe anumite coordonate în funcție de niște elemente concrete care apar în strategia politică internă și în raporturile internaționale. În primul rând este vorba de apariția unor acte normative cu caracter restrictiv. Aceste texte normative au creat probleme ofițerilor de informații fiindcă în bună măsură i-au deturnat de la sarcinile de bază pe care trebuie să le aibă în vedere un serviciu național de informații spre alte responsabilități care nu erau neapărat responsabilități ale unui serviciu național de informații.

Securitatea, brațul înarmat al Partidului. Rolul diabolic al lui Nicolae Ceaușescu (partea I)

Fratele geamăn al lui Nicolae Ceaușescu conducea Spionajul Extern! Adevăruri despre trecut (partea a II)