Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a dat încă de dimineață vestea năucitoare pentru fostul ministru: astăzi, 5 ianuarie, referatul pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Costel Alexe va fi trimis de instituţia pe care o conduce, la aprobat, la preşedintele Iohannis.

Iar cu puțin timp în urmă, așa cum deja evz.ro a informat, preşedintele României Klaus Iohannis a transmis ministrului justiţiei, Stelian-Cristian Ion, cererea de urmărire penală a lui Costel Alexe, în calitate de fost ministru al Mediului, apelor şi pădurilor în perioada 4 noiembrie 2019 – 5 noiembrie 2020, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal.

Bineînţeles, Costel Alexe a susţinut imediat că este nevinovat şi abia aşteaptă să se cerceteze acest caz, ca să-i fie dovedită nevinovăţia.

DNA-ul însă o ţine pe a lui: „În perioada martie-aprilie 2020, persoana respectivă (Costel Alexe n.r.) ar fi pretins, în mod direct, de la managerul unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme. Foloasele respective, în cantitate de 22 tone (aprox. 103.000 lei), ar fi fost primite în datele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă de-a sa.” – se arată în comunicatul instituţiei referitor la acest caz.

După ministrul Grindă, ministrul Tablă care cere șpagă

Am văzut de-a lungul timpului oameni arestaţi de DNA pentru că au luat tot felul de şpăgi, în afară de clasicii bani căraţi cu geamantanul sau excursii gratuite în locuri exotice. Au fost cercetaţi unii care au luat mită cârnați, un porc, câţiva litri de ţuică, un miel de Paşti, sau chiar câteva fripturi mâncate în birou cu colegii. Dar de tablă nu am auzit până acum.

Să desluşim puţin comunicatul DNA.

Firma de la care Costel Alexe a cerut mita este Combinatul Siderurgic Galaţi, iar denunțătorul este de aici. Contactaţi de cotidianul „Viaţa Liberă” din Galaţi, şefii combinatului nu au dorit să comenteze comunicatul DNA-ului. Informaţia noastră este însă sigură. „Întreprinderea siderurgică” din comunicat este Combinatul Siderurgic Galaţi.

Mai departe. Cantitatea cerută drept mită este una foarte mare. 22 de tone de tablă. Evident că Alexe nu avea de gând să-şi acopere casa cu 22 de tone de tablă, că-i cădea în cap în secunda doi. Tabla a fost transportată şi depozitată în depozitul firmei unei rude. Aproape sigur pentru a fi comercializată. De aici am putea trage concluzia că  ex-ministrul Alexe lua şpaga într-un mod inedit. Nu bani la purtător, cu care poţi fi prins în flagrant, ci produse de la firmele care au nevoie de aviz de mediu. Produse care apoi pot fi valorificate prin firmele de încredere ale unor rude. Produse transformate tot în bani, dar bani spălaţi. De aceea credem că DNA trebuie să verifice dacă nu cumva firma rudelor lui Alexe au mai comercializat produse căzute în curtea lor fără bani, de la întreprinderi care au primit aviz ilegal de mediu.

Avea motiv ex-ministrul Mediului să ceară şpagă de la Galaţi? Din belşug. Conform clasamentului realizat de think-tank-ul Bankwatch pe baza datelor Comisiei Europene, topul primilor 10 poluatori din România cu dioxid de carbon în 2019 arată astfel: Complexul Energetic Rovinari, Complexul Siderurgic Galați, Complexul Energetic Turceni, Termocentrala Ișalnița, Azomureș, Termocentrala Craiova II, Centrala Electrică Brazi, Rafinăria Petrobrazi, Ciment Aleșd și Ciment Câmpulung.

Aşadar, pe locul al doilea, întâlnim Combinatul Siderurgic Galaţi. Acesta a avut probleme cu emisiile de dioxid de carbon încă de când a fost achiziţionat de către indieni, care s-au angajat că vor rezolva problema. În anul 2008, Ministerul Mediului înştiinţa Parlamentul României că această unitate se află sub incidenţa OUG 152/2005 şi a obţinut o perioadă de tranziţie sub această directivă până pe 31 decembrie 2014, pentru a rezolva problema emisiilor.

Investiţia ar fi trebuit să însumeze mai mult de 1 miliard de dolari şi în decursul a 10 ani, emisiile de dioxid de carbon ale combinatului să fie 0.

Anul 2014 a trecut demult. Suntem în 2021 şi, desigur că nu s-a investit nimic. La sfârşitul anului trecut, 2020, adică la 6 ani de când ar fi trebuit ca emisiile să fie 0, „o echipă de specialişti a Combinatului siderurgic din Galaţi a finalizat, recent, un proiect de modernizare care reduce atât consumul energetic al fabricării fontei lichide la Furnalul nr. 5 cât şi emisiile de carbon”, anunţa Agerpres.

Aşadar, abia acum o echipă de specialişti lucrează la proiectul pentru reducerea emisiilor de carbon. Proiect care va fi implementat cândva. Era în culpă Combinatul? Era. Avea nevoie de certificat de mediu, ca să funcţioneze în continuare? Avea. Aşa că l-a luat de la Costel, contra a 22 de tone de tablă.

Cine este tablagiul Costel și ce afaceri dubioase a mai făcut

Costel Alexe este un exemplar tipic de individ decis să parvină prin politică. Şi după cum s-a văzut până acum, a reuşit.

S-a băgat direct în PNL, dar şi în afaceri de mic, ajungând director regional la o firmă care a ţepuit statul român de l-a rupt. Un milion de lei la nivelul anului 2015. Firma a fost băgată în insolvenţă şi insolvenţă i-a rămas numele, pentru că Andrei Todicã, cetăţean din  Republica Moldova, nu a mai fost niciodată de găsit.  Mai mult, la adresa menţionată ca sediu social, nu era nimic.

Aşadar, în afaceri, Costel de tablă a debutat cu dreptul. O ţeapă dată la stat, alături de un infractor dispărut. Plicurile pe care Fiscul le tot trimite după Todică în Republica Moldova se întorc la expeditor cu menţiunea: „adresă necunoscută”.

Tânăr ambiţios şi cu dorinţă de a munci, Costel Alexa şi-a luat două servicii. Devenind astfel incompatibil. Adică în conflict de interese.

Ciudatele calități juridice ale lui Alexe

Dacă tot s-a specializat în ţepe cu insolvenţa firmelor cetăţenilor din Republica Moldova, Costel a lucrat şi la firma IMCRCG Consulting SRL, al unui alt Todică, că tot se deprinsese cu nunmele, Anatolie de data asta. Şi povestea cu firma se repetă la indigo. Insolvenţă, datorii la stat, patron dispărut, adresă incompletă. La firma celui de-al doilea  Todică, Costel a lucrat din 2005 pânã în 2009. Asta în condiţiile în care, acelaşi Costel, viitor ministru, era angajat din 2007, la OCPI Iaşi, în calitate de consilier la Serviciul juridic şi responsabil relaţii publice, unde a tot consiliat pânã în 2012.    Ţeparul însă, tot ţepar.

Cu antrenamentul făcut la cele două firme, Costel a dat ţeapă şi la OPCI. Sau a fost ajutat de partidul în care intrase cu sârg, PNL. Pentru că, dacă judecăm după același CV-ul oficial, Costel a consiliat la Oficiul Juridic al OPCI, în condițiile în care el nu avea studii juridice. Alexe a început studiile juridice la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” în octombrie 2012, adică fix după ce a ajuns deputat PNL. Până atunci, bacalaureatul i-a fost suficient şi să ţepuiască statul alături de cei doi cetăţeni moldoveni, şi să consilieze despre ceva ce habar nu avea.

Anul 2007 s-a dovedit a fi unul de vârf pentru Costel. Pentru că odatã cu angajarea la OCPI, este numit şi în Consiliul de administraţie la Lactis SA, controlată de liberali. Care au condus-o aşa de bine, că au băgat-o în insolvenţă. Specialitatea lui Costel.

Tot în teribilul an 2007, Costel devine şi antreprenor. Aşadar, până acum, student, deputat, doctorand, consilier şi acum, ditamai antreprenorul. Înfiinţeazã douã firme: ”Moldavia Global SRL”, şi „Kosta Travel SRL”. Amândouă, într-un singur apartament, şi au fost aşa de bine manageriate de Costel încât au fost radiate de Registrul Comerţului.

Acum, Costel Alexe, fost ministru al Mediului, în prezent preşedintele CJ Iaşi, este şi candidat la puşcărie pentru că  DNA spune că a luat mită 22 de tone de tablă.