Cine şi-ar fi imaginat că, în anul 2009, marile puteri internaţionale vor începe un nou război cu piraţii?

Câteva zeci de naţiuni, printre care forţe militare mondiale precum Statele Unite ale Americii sau Rusia, au trimis nave de război în Golful Aden, din apropierea coastei somaleze, pentru a pune capăt unei infracţiuni care redevine, după câteva secole bune, o problemă actuală.

O forţă multinaţională, comandată de marina britanică, a fost trimisă în zonă în luna decembrie, având ca scop principal protejarea navelor comerciale vulnerabile care tranzitează coridorul maritim.

Cu toate aceste măsuri de protecţie, navele au continuat să cadă în mâinile piraţilor. Ieri, 11 marinari români au fost capturaţi de piraţii somalezi, chiar dacă nava pe care se aflau se afla în convoi, pe culoarul de securitate. Cum capturează piraţii navele?

Trebuie ştiut din start că piraţii se pricep foarte bine la ceea ce fac. Ei dispun de telefoane prin satelit şi aparate GPS, plănuindu-şi în detaliu operaţiunile pe baza informaţiilor obţinute în porturile din Golful Aden. Mai mult, piraţii sunt foarte bine înarmaţi, iar atacurile lor sunt foarte rapide, în special datorită bărcilor de viteză pe care le folosesc.

Pentru a deturna efectiv o navă, piraţii folosesc cârlige de fier, frânghii şi scări. În unele cazuri, piraţii deschid focul asupra navei pentru a forţa echipajul să oprească, lucru care le uşurează mult abordajul.

Apoi, nava este condusă în apele din apropierea oraşului somalez de coastă Eyl. Odată ajunşi acolo, piraţii mută ostatici pe ţărm, unde aceştia sunt, de obicei, trataţi bine până în momentul în care sunt eliberaţi, în schimbul unei recompense. De ce nu pot fi opriţi?

Nave de război din cel puţin 24 de ţări participă, în prezent, la operaţiunile de patrulare din Golful Aden, însă această măsură nu a făcut altceva decât să îi forţeze pe piraţi să îşi schimbe zona de acţiune.

Mult mai multe atacuri au fost semnalate în sudul extrem al coastei somaleze. Noua zonă de activitate a piraţilor cuprinde peste un sfert din suprafaţa Oceanului Indian, făcând-o imposibil de controlat. Biroul Maritim Internaţional a sfătuit armatorii să îşi ia măsuri de precauţie, cum ar fi trimiterea unor nave de observaţie sau să navigheze la o viteză superioară piraţilor.

Totuşi, piraţii se mişcă foarte repede şi, de cele mai multe ori, acţionează pe timp de noapte. Odată ce au preluat controlul unei nave, o intervenţie militară devine foarte complicată, deoarece siguranţa ostaticilor este pusă în pericol.

300 de marinari, ţinuţi ostatici

De asemenea, nu există un sistem legislativ internaţional pentru persoanele acuzate de piraterie, chiar dacă au existat unele procese intentate unor astfel de răufăcători în Kenya, Franţa şi Statele Unite.

20 nave şi peste 300 de marinari sunt, în acest moment, în mâinile piraţilor somalezi.

Soluţia americană

Conform Secretarului de Stat american, Hillary Clinton, problema poate fi soluţionată doar cu ajutorul unui efort internaţional, prin îngheţarea bunurilor piraţilor, îmbunătăţirea metodelor defensive ale navelor comericale şi rezolvarea situaţiei din Somalia. De asemenea, Hillary Clinton a cerut susţinere internaţională în procesul de acuzare şi detenţie a piraţilor capturaţi.

"Ne confruntăm cu o infracţiune a secolului al XVII-lea, însă trebuie să folosim metode ale secolului XXI pentru a o combate", a precizat Hillary Clinton.

Trupele SEAL i-au executat de la distanţă

Motivând că siguranţa unui căpitan de navă era pusă în pericol, trupele de elită ale marinei americane au deschis focul asupra piraţilor care le ţineau compatriotul ostatic.

Trei piraţi au fost ucişi, iar al patrulea s-a predat. Episodul a avut loc în urmă cu o lună, după deturnarea vasului "Maersk Alabama".

Care este cea mai potrivită soluţie pentru oprirea piraţilor secolului XXI şi cine o poate aplica?

CITIŢI ŞI: Marinari români, răpiţi de piraţi Planul american de "scufundare" a piraţilor somalezi