România nu mai are nicio universitate cotată în topul celor mai bune 1.000 din întreaga lume. Rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj, singura prezentă în ultimii cinci ani, a încercat să explice situația.
Din 2017 și până în prezent Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca era singura din România care se afla în topul Shanghai Ranking Consultancy, intitulat „Academic Ranking of World Universities” (ARWU).
Cei care se ocupă de acest top țin cont de mai multe criterii, pe care nicio universitate din țara noastră nu le mai îndeplinește.
Daniel David, rectorul UBB. Sursa foto: Arhiva EVZ
De exemplu, se ține cont de numărul articolelor științifice publicate în reviste de specialitate, de numărul de cercetători citați în lucrări de specialitate care provin din aceste universități sau de performanța înregistrată „per capita”.
Dezastrul din învățământul superior românesc, care este obligat să facă rabat de la calitate, este demonstrat și de excluderea universităților românești din acest top.
Rectorul UBB a încercat o explicație
Profesorul Daniel David, rectorul UBB Cluj, susține că a avertizat personal cu privire la dezastrul care se va abate asupra învățământului românesc.
Cu toate astea, mai susține Daniel David, în ultimii ani nu s-au luat măsuri de către factorii de decizie din Guvernul României sau din Parlament.
„Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor. El explică de ce consideră că România a ajuns în situația de a nu avea nicio universitate inclusă în topul 1.000 al celor mai bune din lume”, a spus David.
Avem o structură universitară comunistă
La capitolul minusuri, profesorul David susține că sistemul universitar românesc nu este reformat, și că acesta încă se bazează structura academică de tip comunist.
”Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking, pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași”, mai susține profesorul David.
Protejarea unor interese și universitățile de provincie
De asemenea, a mai arătat rectorul UBB, nu se mai poate susține ideea unor universități mici, unele dintre ele în orașe de provincie.
Reforma învățământului universitar ar trebui să lase la o parte interesele particulare ale unor persoane, fie că vorbim de politicieni sau chiar de profesori universitari cunoscuți.
”Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale”, punctează David.