Ne îndreptăm spre cea mai devastatoare criză economică din viața noastră. Este avertismentul specialiștilor, care susțin că pandemia va provoca o scădere uriașă a comerțului mondial. Mare drama va veni, însă, de pe piața muncii, unde ONU estimează "pierderi devastatoare în ceea ce priveşte orele de muncă și angajarea". Toate amănuntele vin din cotidianul Italian La Repubblica:
“Organizația Internațională a Muncii (OIM) a realizat un raport care cuprinde previziuni sumbre cu privire la consecințele pandemiei de COVID-19, vorbind despre "pierderi devastatoare în ceea ce priveşte orele de muncă și angajarea".
Organizația Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva, a publicat deja un raport pe 18 martie, în care prevedea 25 de milioane de șomeri. În ultima estimare, însă, informațiile despre efectele coronavirusului la nivel sectorial și pe grupuri de regiuni sunt mult mai grave.
Se preconizează că această criză va reduce numărul de ore lucrate la nivel mondial cu 6,7% în al doilea trimestru al anului 2020, echivalentul a 195 de milioane de angajați cu normă întreagă.
Dar, potrivit noului raport, în anumite sectoare sunt aproximativ 1,25 miliarde de angajați cu risc ridicat din cauza creșterii "drastice și devastatoare" a concedierilor, precum şi a reducerilor salariilor și a programului de lucru. "Alegerile pe care le facem astăzi vor influența direct modul în care se va derula această criză și viața a miliarde de persoane", spune directorul general al OIM, Guy Ryder.
Agenția ONU care se ocupă de promovarea muncii demne și productive în condiții de libertate, egalitate, securitate și demnitate umană pentru bărbați și femei, prevede, de asemenea, pierderi uriașe între diferitele grupuri de țări, în special cele cu venituri medii mari (7,0% sau 100 de milioane de angajați cu normă întreagă), depășind cu mult impactul crizei financiare din 2008-2009.
Sectoarele cele mai expuse riscurilor sunt cele ale locuințelor, cateringului, producției, vânzărilor en-detail și activităților comerciale și administrative. Posibila creștere a șomajului la nivel global în 2020 va depinde substanțial de evoluțiile viitoare și de măsurile adoptate.
Potrivit OIM, există un risc ridicat ca datele care vor fi colectate la sfârșitul anului privind șomajul la nivel global să fie semnificativ mai mari decât proiecția inițială, care prevede o creștere de 25 de milioane de șomeri în întreaga lume.
Mai mult de patru persoane din cinci (81%) din forța de muncă globală - care se ridică la 3,3 miliarde de angajați - sunt afectate în prezent de închiderea totală sau parțială a activităților de producție. "Muncitorii și companiile se confruntă cu o catastrofă, atât în țările avansate, cât și în țările în curs de dezvoltare", spune Guy Ryder. "Trebuie să ne mișcăm rapid, ferm și în comun. Adoptarea rapidă a măsurilor eficiente ar putea face diferența între supraviețuire și colaps".
În ceea ce OIM definește drept "cea mai gravă criză globală după cel de-al Doilea Război Mondial", sunt aproximativ 1,25 miliarde de muncitori angajați în sectoarele identificate ca fiind cu risc ridicat de creștere "drastică și devastatoare" a disponibilizărilor, precum şi risc de reducere a salariilor și a orelor de lucru.
Mulți muncitori desfășoară activități retribuite puțin și cu calificări scăzute, unde o pierdere bruscă a veniturilor poate fi devastatoare. Însă, pe întreaga planetă, sunt expuse riscurilor deosebite aproximativ două miliarde de persoane care lucrează în așa-numitul sector informal, în special în economiile emergente și în curs de dezvoltare.
După cum reiese din analiză, este necesar să se adopte măsuri integrate și la scară largă, care să fie concentrate pe patru piloni: susținerea companiilor, a ocupării forței de muncă și a veniturilor; stimularea economiei și a ocupării forței de muncă; protejarea muncitorilor; și instaurarea unui dialog social între guvernele care oferă locuri de muncă și muncitori, cu scopul de a găsi soluții pentru această criză.
"Acesta este cel mai mare test pentru cooperarea multilaterală de mai bine de 75 de ani", explică Ryder. "Dacă o țară eșuează, atunci eșuăm cu toții. Trebuie să găsim soluții la nivel global, care să ajute toate segmentele societății noastre, în special pe cele care sunt cele mai vulnerabile sau mai puțin capabile să se ajute singure. Luând măsuri eficiente putem limita impactul acestei crize și putem atenua cicatricile pe care le va lăsa aceasta".