Florin, 14 ani, a fost dat în grija unei asistente maternale la vârsta de 10 luni. După 12 ani, a fost reinstituționalizat într-un centru de unde în cele din urmă, susțin autoritățile, va ajunge înapoi la familia sa naturală

Când Georgeta Neicu, asistentă maternală în Brașov, l-a luat în plasament pe Florin acesta nu avea nici măcar un an. „Mi s-a spus că are doar un ușor retard, dar eu mi-am dat seama că ceva nu era în regulă cu copilul. Nu putea să stea întins, nu se întorcea, își dorea să meargă, dar nu putea să stea în picioare, se târa”, povestește mama socială.

Florin nu a mers până la vârsta de 4 ani când, mai spune cea care l-a avut în grijă, un medic ortoped din Oradea i-a dat indicația de operație pentru tetrapareza spastică de care suferea. „Împreună cu mine, la spitalul din Oradea, era o mamă care avea în grijă o fetiță cu un picior mai scurt și care mergea la București, la medicul Burnei. Am mințit și am spus că și eu trebuie să ajung în Capitală cu copilul pentru operație și așa m-au luat și pe mine în ambulanță”.

Operat de profesorul Burnei

La București, mai spune doamna Neicu, medicul de la Spitalul de copii „Marie Curie” l-a programat pe Florin la operație, în mai 2004. După intervenție, băiatul a fost atât de fericit că poate merge încât atunci când s-a ținut pe picioare a fugit ca din pușcă. Pe lângă problemele neuromotorii, Florin are și un deficit de atenție pentru care urmează tratament.

Până în clasa a IV-a, băiatul a mers la o școală normală, însă apoi situația s-a schimbat. Asistenta maternală susține că ea ar fi vrut să-l păstreze în plasament pe Florin, însă reprezentanții de la Protecția Copilului i-au explicat că acesta are nevoie de o școală specială, astfel că singura posibilitate este reinstituționalizarea.

Femeia a făcut cerere prin care renunța la copil. Așa a ajuns Florin la Făgăraș, întrun centru de copii cu handicap psihic. Acum, mamei sociale i se pare că băiatul a regresat la învățătură. “Când era la mine, dintr-o clasă de 22 de elevi a terminat pe locul 15. Nu spun că era printre primii, dar acum copilul se află internat într-un centru de copii cu boli psihice, ori el nu are astfel de probleme. Spune că acei copii îl bat, l-am văzut odată cu mâna ruptă. Îl întreb ce învață acolo și îmi spune că se așează pe jos și se leagănă”, afirmă femeia care a păstrat legătura cu băiatul.

Vacanțe împreună cu asistenta maternală

De doi ani, de când este reinstituționalizat, Florin își petrece vacanțele tot la asistenta sa maternală. Femeia continuă să susțină că l-ar vrea înapoi pe băiat, însă Gheorghe Durnă, directorul Direcției Generale de Protecție a Copilului Brașov, spune că angajata nu a depus nicio cerere în acest sens. „Cine i-ar fi putut lua copilul dacă ea nu voia? Reinstituționalizarea s-a făcut prin instanță. Asistenta maternală a făcut cerere că nu-l mai poate susține și a fost audiată la tribunal”, afirmă directorul. Între timp, mai spune acesta, mama naturală a copilului, care mai are acasă opt copii, a făcut cerere să-l ia pe Florin.

„Împreună cu primăria locală am găsit o soluție pentru reintegrarea copilului în familia sa naturală. Am făcut anchetă socială, situația familială s-a schimbat, îl poate lua acasă. Dacă este să mă întrebați pe mine, cel mai bine lui Florin îi va fi lângă mama sa. Măsura de revocare a instituționalizării se va face tot prin instanță”, arată directorul.

O decizie „criminală și ilegală”

Întrebat dacă interesul brusc al familie naturale are vreo legătură cu faptul că Florin are gradul I de handicap și, prin urmare, dreptul la însoțitor plătit cu 600 de lei pe lună, directorul DGPC Brașov a refuzat să vadă problema în acest fel: “De ce să gândim așa? Oricum banii vin de la Ministerul Muncii, nu-i dă primăria. Iar dacă asistenții maternali doresc să aibă în grijă copii cu handicap avem 40 la Codlea pe care nimeni nu-i vrea”. Azota Popescu, președinta Asociației Catharsis Brașov, apreciază că decizia de reinstituționalizare este, pe cât de criminală, pe atât de ilegală: “Potrivit Legii 18 din 1990, orice copil care este separat temporar de părinții săi are dreptul la îngrijire specială. În acest caz, copilul are dreptul de a fi plasat într-o familie sau adoptat. Este evident că statul român încalcă propriile legi. Încalcă astfel dreptul copilului la o familie și-l condamnă la o viață fără familie. Recomandările ONU din iunie 2008 precizează că reinstituționalizarea este ultima măsură de protecție a copilului pentru care nu s-a putut identifica o familie de plasament sau de adopție internațională”. Florin are acum 14 ani. Singura familie pe care o cunoaște este cea a asistentei maternale. Dacă este să dăm crezare spuselor acesteia, mama naturală nu l-a căutat decât de cinci ori în 12 ani, cât băiatul a fost în plasament.