Stresul din primii ani de viaţă poate duce la o maturizare mai rapidă a anumitor regiuni ale creierului în timpul adolescenţei. De asemenea, stresul resimţit mai târziu în viaţă duce la o maturizare mai lentă a creierului unui adolescent.
Acestea sunt rezultatele unui studiu pe termen lung condus de cercetătorii de la Universitatea Radboud în care 37 de persoane au fost monitorizate timp de 20 de ani. Descoperirile au fost publicate în Scientific Reports pe 15 iunie.
Mai specific, cercetătorii au analizat efectele stresului asupra maturizării cerebrale. În timpul adolescenţei, creierul nostru trece printr-un proces natural de simplificare, în care conexiunile anterioare dintre celulele creierului sunt rafinate, permiţând crearea unor reţele mai utile şi mai eficiente, scrie Medical Xpress.
Savanţii au investigat două tipuri de factori de stres - evenimente negative din viaţă şi influenţe negative din mediul social - în două etape ale vieţii: copilăria timpurie (0-5 ani) şi adolescenţă (14-17 ani). Au asociat aceste niveluri de stres cu maturizarea cortexului prefrontal, amigdalei şi hipocampului. Aceste regiuni au un rol important în situaţiile sociale şi emoţionale şi sunt cunoscute pentru sensibilitatea la stres.
Stresul cauzat de experienţele negative din timpul copilăriei, precum apariţia unei boli sau divorţul, par să fie asociate cu maturizarea mai rapidă a cortexului prefrontal şi a amigdalei în adolescenţă. Totuşi, stresul rezultat în urma unui mediu social nociv în timpul adolescenţei, precum lipsa de respect a celor din jur şi de la şcoală, este asociat cu o maturizare mai lentă a hipocampului şi a altei zone a cortexului prefrontal. „Din păcate, în acest studiu nu putem spune cu certitudine că stresul cauzează aceste efecte. Totuşi, bazându-ne pe studiile asupra animalelor putem emite ipoteza că aceste mecanisme sunt într-adevăr cauzale”, a precizat Anna Tyborowska, una dintre autorii studiului, , susține Mediafax.ro.
Recomandările noastre
