Social
Descoperire la Constanța de senzație. Vestigii istorice, pe mii de metri pătrați, în centrul orașului
Săpăturile pentru construirea unui centrul comercial pe locul fostei Fabrici de Pâine Dobrogea din Constanța au dus la descoperirea unei necropole din perioada elenistică, nefiind exclusă și găsirea unor arii funerare romane. Cercetările arheologice, care se efectuează pe o suprafață uriașă, au scos la iveală o mulțime de amfore, vase ceramice, monede, mărgele, depuse în morminte
Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța care efectuează cercetări pentru eliberarea terenului fostei fabrici de pâine de sarcina arheologică au descoperit, în primă fază, o necropolă greacă. „Este vorba de morminte de inhumație, dar și de incinerație, din perioada elenistică, secolele II și I i.Hr. Este posibil să dateze undeva între secolele III i.Hr. și I d.Hr, dar suntem încă la începutul cercetărilor arheologice”, spune arheologul Radu Petcu. Din analiza primelor șapte morminte verificate se presupune că zona este alcătuită din mai multe arii funerare de familie.
Fața lui Elvis Presley, pe un obiect antic
În interiorul mormintelor au fost descoperite numeroase amfore, vase ceramice, întregi sau întregibile, vase de sticlă, un cuțit de fier, mărgele, chiar și o mărgică în formă de față „care seamănă cu Elvis Presley”, precum și monede bătute la Tomis. De obicei, copiii erau înhumați, adulții erau incinerați în groapă. Obiectele au fost ridicate, urmând a fi analizate de specialiștii în istorie și arheologie. Având în vedere suprafața mare de cercetare, aproape 4.000 de metri pătrați, echipa de arheologi își propune să decapeze un perimetru cât mai mare pentru a reuși să efectueze o cartare a zonei pe o arie largă.
Necropolă tumulară ca la cetatea Histria
De altfel, de-a lungul anilor, după zidul de incintă a oraşului antic Tomis, dar şi în câteva zone din interiorul ei, au fost descoperite necropole. Potrivit arhitectului Radu Cornescu, necropolele se întind în jurul oraşului antic, din colţul de est al Peninsulei până la vest şi de-a lungul drumurilor litorale care legau Tomisul de Histria şi Callatis. „Pe locul fostei fabrici de pâine este posibil să fi existat o necropolă tumulară, ca la cetatea Histria, unde locuitorii își marcau, în teren, locurile de veci printr-o mică movilă”, spune arheologul Radu Petcu.
Recomandările noastre
