Dacă certitudinile privind prezenţa lui Bush pe litoral se înmulţesc, vizita liderului rus la Bucureşti poate fi anulată oricând.
Secretomania din jurul prezenţei lui Vladimir Putin la Summitul NATO de la Bucureşti, din 2-4 aprilie, continuă, pentru că Moscova şi-a luat libertatea de a se răzgândi în orice moment. Oricum, este de presupus că eventuala lui sosire în România va fi dată publicităţii abia cu câteva ore înaintea deschiderii reuniunii.
Potrivit unor surse oficiale, motivul este, la bază, politic. „La Kremlin se va evalua dacă e mai bine ca preşedintele să fie la Bucureşti sau la Moscova în acele zile.“ Ultimele informaţii arată însă că sosirea liderului rus va fi totuşi pregătită de o sută de oameni, care ar trebui să ajungă la Bucureşti cu o săptămână mai devreme.
Piedica Georgia-Ucraina
De altfel, chiar ieri, ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitry Rogozin, dezvolta îndoielile care macină Kremlinul, într-un interviu dat publicaţiei germane „Spiegel“. Astfel, indecizia lui Putin de a fi sau nu prezent la summit s-ar lega de „comportamentul scandalos al anumitor state membre NATO“, referindu-se la eventuala cooptare a Ucrainei şi a Georgiei în Alianţă.
Rogozin a mai avertizat că „tentativa de a împinge Georgia spre NATO e o provocare care ar putea conduce la vărsare de sânge“. Secretul este, aşadar, total. Chiar şi aşa, în mediile diplomatice se face referire la o scrisoare transmisă recent de Putin la Bruxelles, către secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer. În document s-ar face trimitere la termenii prezenţei liderului rus la Bucureşti.
Recent însă, mai mulţi oficiali de la Moscova au fost văzuţi în zona Hotelului Rin din Capitală, unde se aşteaptă ca în perioada imediat următoare aceştia să achite contravaloarea camerelor pentru circa 250 de membri ai delegaţiei.
Aproape o sută dintre aceştia, spun surse oficiale, ar putea ajunge la Bucureşti mai repede cu o săptămână pentru a pune la punct diversele detalii „tehnice“. Dar este aproape sigur că printre oaspeţii hotelului nu se va număra şi liderul de la Kremlin. Pentru acesta ar fi fost prevăzută amenajarea unui loc separat, dar tot în Capitală.
Băsescu se vede cu Bush la mare
Certă este însă prezenţa pe litoral, la Neptun, a liderului american, George W. Bush. Autorităţile constă nţene au confirmat ieri că se pregătesc pentru primirea unor înalţi şefi de stat în preziua Summitului NATO. Deja, Secret Service, SPP şi SRI verifică tot ce mişcă pe şosele. „Aeroportul e gata să primească orice vizită, inclusiv a preşedinţilor Bush şi Putin“, ne-a declarat şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.
TACTICĂ
Armată de poliţişti mobilizată pentru summit
Măsurile drastice de securitate din jurul Summitului NATO vor pune în mişcare 23.000 de angajaţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). Cifrele spun totul: pe străzi vor patrula 9.000 de poliţişti şi 8.000 de jandarmi.
În aceeaşi perioadă, la graniţe vor fi desfăşuraţi 1.800 de poliţişti de frontieră, iar alţi 2.550 de angajaţi ai MIRA vor activa pe linia de evidenţă a populaţiei, paşapoarte, comunicaţii, imigrări şi relaţii publice. Tot din zona Internelor se vor implica şi luptătorii din Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie ACVILA. Din raţiuni de securitate, numărul acestora nu este însă niciodată dat publicităţii. Forţele Ministerului de Interne vor colabora cu serviciile secrete româneşti şi străine.
Repetiţie generală
Potrivit unei hotărâri recente a Comandamentului Naţional pentru Securitatea Summitului NATO, pe 29 martie „o mare parte a forţelor implicate în asigurarea securităţii reuniunii vor intra în dispozitivele de protecţie şi vor desfăşura exerciţiul de simulare generală a măsurilor de protecţie“.
Între 24 martie şi 10 aprilie, în ţară va fi interzis şi importul, şi transportul armamentului, muniţiei, substanţelor toxice şi al materialelor radioactive.
RAPORT EUROPEAN
Războiul rece din Arctica, pe agenda summitului
Un raport european avertizează că încălzirea globală riscă să antreneze un conflict serios între UE şi Rusia, centrat pe resursele energetice din zona arctică şi cu încălzirea globală pe post de catalizator, scrie cotidianul britanic „The Guardian“.
Documentul de numai şapte pagini, scris de Javier Solana, şeful diplomaţiei europene, şi de Benita Ferrero- Waldner, comisarul pentru relaţii externe, prezice faptul că încălzirea globală „va precipita“ problemele de securitate ale Europei, mergând de la „războaie energetice“ până la migraţii în masă, falimente statale şi radicalizare politică.
Subiectul va figura în premieră pe agenda Summitului NATO care se va desfăşura la Bucureşti. „Vom avea o discuţie despre aceste noi riscuri de securitate, inclusiv energia. Vom căuta să găsim acele zone în care NATO poate adăuga valoare“, a declarat, pentru „The Guardian“, un înalt oficial al Alianţei.
O politică pentru Arctica
Evoluţia situaţiei din Arctica are „potenţiale consecinţe pentru stabilitatea internaţională şi interesele de securitate europene“, opinează analiştii occidentali. Regiunea arctică a creat deja „tensiuni minore“ între Rusia şi un stat mebru al NATO, Norvegia, oficial pe tema „drepturilor de pescuit“ în jurul arhipelagului Spitsbergen, alcătuit din insule al căror subsol este bogat în ţiţei şi gaze naturale. Statele Unite, Canada şi Danemarca sunt, de asemenea, interesate de rezervele energetice din zonă. Solana şi Ferrero-Waldner solicită UE să schiţeze o „politică pentru Arctica“ bazată pe „evoluţia geostrategică a regiunii, luând în calcul accesul la resurse şi deschiderea de noi artere comerciale“.
Duel pentru petrol
Discutarea rolului Alianţei în securitatea energetică, în cursul apropiatului Summit al NATO, alimentează speculaţiile potrivit cărora trupe occidentale ar putea fi dislocate ca „poliţia oleoductului“ în locuri precum zona Caucazului. Ideea a fost deja dezminţită de oficiali NATO, care au spus că „securitatea energetică şi cea a instalaţiilor energetice sunt responsabilităţi naţionale“, care nu ţin de Alianţă.
Arctica ar putea conţine până la un sfert din totalul rezervelor de ţiţei şi gaze naturale nedescoperite încă.
Rusia a pretins că teritoriul său se extinde în această regiune cu încă 1,2 milioane de kilometri pătraţi, recurgând şi la misiuni aeriene demonstrative (bombardiere nucleare), pentru prima oară după încheierea Războiului Rece.