Premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat luni, 5 mai 2025, că va demisiona din funcție, în urma rezultatului slab obținut de coaliția guvernamentală în primul tur al alegerilor prezidențiale.

POLITICO titrează: „România în criză politică: Premierul Marcel Ciolacu demisionează după primul tur al alegerilor prezidențiale”. Publicația subliniază faptul că România se îndreaptă spre o reconfigurare politică profundă, cu posibile consecințe asupra poziționării geopolitice a țării.

Potrivit publicației POLITICO, decizia lui Ciolacu vine într-un context politic agitat, marcat de ascensiunea dreptei radicale și de excluderea partidelor tradiționale din cursa pentru Palatul Cotroceni.

Un prim-ministru interimar va fi desemnat în locul lui Ciolacu

Administrația Prezidențială a transmis că un prim-ministru interimar va fi numit cât mai curând posibil, pentru a asigura continuitatea administrativă până la formarea unui nou guvern.

Marcel Ciolacu a fost prim-ministru din 2023, conducând o coaliție formată din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

În declarația sa de luni, premierul a afirmat că actualul guvern nu mai are legitimitatea necesară pentru a conduce în continuare. Ciolacu a spus: „Este evident că românii au transmis un mesaj clar. În aceste condiții, îmi voi depune mandatul.”

George Simion, câștigătorul primului tur

Rezultatele parțiale anunțate de Biroul Electoral Central arată că liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a obținut 40,94% din voturi, plasându-se pe primul loc. Pe poziția a doua s-a clasat primarul Capitalei, Nicușor Dan, candidat independent, cu 20,95%.

Crin Antonescu, candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, a fost eliminat din competiție după ce a încheiat pe locul al treilea, cu 19,97% din voturi. Astfel, turul al doilea, programat pentru 18 mai 2025, se va desfășura între George Simion și Nicușor Dan.

Partidele tradiționale, marginalizate

Pentru prima dată în istoria electorală post-decembristă, niciun candidat susținut de marile partide tradiționale nu a reușit să ajungă în finala prezidențială. PSD și PNL, principalele formațiuni politice din ultimele trei decenii, nu vor avea niciun reprezentant în turul decisiv.

Această situație confirmă o schimbare profundă în preferințele electoratului, care a sancționat partidele considerate parte a sistemului politic vechi. Potrivit POLITICO, polarizarea din societate și valul de nemulțumire socială au favorizat apariția unor candidați percepuți drept „anti-sistem”.

George Simion: „Premierul trebuie să plece”

Într-un interviu acordat anterior pentru POLITICO, George Simion a declarat: „Dacă partidele tradiționale vor eșua din nou, premierul va trebui să plece”.

Tot în acel context, Simion l-a promovat pe Călin Georgescu, fost oficial ONU și câștigător al alegerilor anulate din noiembrie 2024, ca posibil candidat pentru funcția de prim-ministru.

Simion a spus: „Îl susțin pe Călin Georgescu pentru a conduce guvernul, în cazul în care vom câștiga alegerile.” Georgescu este cunoscut pentru opiniile sale suveraniste și pentru poziționările critice față de instituțiile occidentale.

Crin Antonescu, înfrângere după o campanie sub așteptări

Crin Antonescu, fost lider al PNL și fost președinte interimar al României, a revenit în politică în 2025 pentru a candida din partea alianței PSD-PNL-UDMR. Campania sa a fost percepută ca fiind lipsită de viziune și fără capacitatea de a mobiliza electoratul.

Potrivit analizei POLITICO, înfrângerea lui Antonescu reflectă „o respingere a clasei politice consacrate” și lipsa de încredere a alegătorilor în promisiunile venite din partea coaliției de guvernare.

Ce urmează pentru România după demisia lui Ciolacu

Turul al doilea va avea loc pe 18 mai, într-o atmosferă politică tensionată și imprevizibilă. Pe de o parte, George Simion este susținut de o bază electorală consolidată, care a asigurat victoria în primul tur. Pe de altă parte, Nicușor Dan va încerca să atragă electoratul urban, pro-european și să obțină sprijinul celor care au votat cu candidații eliminați.

În plan administrativ, numirea unui premier interimar este doar o măsură temporară. România va trebui să organizeze rapid un nou guvern după alegeri, în funcție de rezultatul final și de configurația parlamentară. Instabilitatea politică ar putea afecta inclusiv relațiile internaționale și capacitatea țării de a gestiona fonduri europene.