Unul dintre cele mai atractive puncte turistice din România a ajuns locul în care hotelierii și proprietarii de pensiuni sunt nevoiți să cumpere pește din supermarketurile din București. Iar lipsa acută a forței de muncă a dus la popularea Deltei Dunării cu angajați din Vietnam, Filipine și Nepal, mulțumiți cu masa, cazarea și salariul pe care le primesc aici.
Investitorii din Delta Dunării, mai ales cei care dețin unități de cazare mai mari, reușesc, cu greu, să își mențină afacerea deși turismul în zonă a explodat, practic, în ultimul an, înregistrând o creștere cu 77% față de 2017. O spune președintele Asociației de Management al Destinației Turistice din Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Țibuleac, mândru că în Rezervație „turismul se dezvoltă în armonie cu biodiversitatea, cu piscicultura, cu agricultura ecologică”.
Cel care girează „turismul responsabil față de natură” este chiar ambasadorul Deltei Dunării, Ivan Patzaichin. Marele sportiv are în derulare mai multe proiecte pentru atragerea turiștilor, toate legate de pescuit și de gastronomia locală. Realitatea însă arată altfel. Lipsa acută a forței de muncă și totala dezorganizare a activităților de pescuit îi determină pe hotelieri să caute soluții în afara Deltei Dunării. Dragoș Anastasiu, proprietarul unui complex de 4 stele din Sfântul Gheorghe, văzut de el ca „cel mai frumos loc din România, unde Dunărea se varsă de mare”, își concentrează nemulțumirea în câteva fraze: „Am încercat să lucrăm numai cu oameni din zonă, din păcate vom lua din Vietnam sau Nepal. Am încercat să lucrăm numai cu peștele local. Din păcate, cumpărăm peștele de la supermarket”.
Localnicii au preferat să plece în străinătate
Se știe că lumea vine în Delta Dunării să mănânce pește din Dunăre, gătit de bucătărese deale locului. „Asta este imaginea Deltei, cineva care bagă mâna în apă, scoate peștele și ajunge în farfurie. Așa își dorește lumea. Ori noi nu suntem în stare să facem lucrul acesta. Și atunci dezamăgești clientul”, spune Dragoș Anastasiu. Proprietarul unui complex hotelier din micul sat pescăresc Uzlina, de lângă Murighiol, Cornel Găină, și-a rezolvat problemele din toamna trecută. A angajat, cu cazare, masă și salariu mulțumitor, cameriste, bucătari, ospătari, electricieni, grădinari din Filipine. Calificați. Localnicii au preferat să plece în străinătate. Iar peștele, când nu reușește să îl găsească în Deltă, îl cumpără din Hala Obor din București, mai ieftin cu 3-4 lei, adus din România, Bulgaria, Grecia etc. Hotelierii din Deltă cumpără pește și din Brașov sau Ploiești. Doar scrumbia se găsește acum, este sezonul ei. „Resursa piscicolă în Delta Dunării este în declin, să nu ne ascundem. Trebuie să repornim amenajările piscicole din Delta Dunării, care în momentul de față funcționează undeva cam la 10%”, declară, cu sinceritate, Lucian Simion, deputat de Tulcea, care se ocupă de modificarea legilor pescuitului. El susține însă că turistul nu poate găsi pește la discreție pentru că cererea este mai mare decât oferta în piață: „Nu știu dacă va fi satisfăcută vreodată, dar trebuie să luăm măsuri ca măcar să o echilibrăm”.
În loc de muncitori din Filipine, mai bine din Ucraina
Președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac, și el hotelier în Delta Dunării, asigură că procurarea peștelui din supermarketuri nu este un fenomen în Delta Dunării. „Asta nu înseamnă că pescarii și cherhanalele din Deltă nu pot asigura cantitatea de pește, unii hotelieri o fac doar pentru a completa resursa de pește. Dar, din punctul meu de vedere, îl cumpără tot din crescătorie”, spune el. În privința forței de muncă, recunoaște că, mai ales în extrasezon, localnicii „pleacă pentru că iarna mor de foame aici”, sugerând ca, pentru înlocuirea lor, ar fi mai bine să fie aduși muncitori din țările vecine, Ucraina și Republica Moldova.