Numărul sinuciderilor este în creştere, iar specialiştii pun fenomenul pe seama deteriorării relaţiilor interumane, dar şi a lipsei de speranţă, de bucurii şi de valori.
O tânără de 24 de ani şi-a pus capăt zilelor aruncându-se în faţa metroului, în staţia Piaţa Universităţii, din centrul Capitalei. Aşa s-au deschis, ieri, jurnalele de ştiri de la primele ore ale zilei.
Motivele pentru care tânăra, originară din oraşul braşovean Zărneşti, a ales să-şi încheie astfel socotelile cu viaţa şi cu societatea rămân încă necunoscute. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Sorin Dănilescu, şeful diviziei on-line a trustului Intact - care, pe 19 ianuarie, s-a aruncat de la etajul cinci al blocului în care locuia - sau în cel al Laviniei Samoilă, fostă directoare a L’Oreal - care s-a sinucis, în noiembrie anul trecut, aruncându-se de la etajul opt. Şi ei erau tineri, aveau viitorul în faţă, nu se luptau cu mari probleme financiare şi nici nu se puteau plânge de relaţiile cu apropiaţii.
Probleme de personalitate
Aparent, au ales să moară fără vreun motiv solid, iar diagnosticul medicilor în cazul lor a fost simplu: depresie. "Cei aflaţi în situaţia lor nu fac însă decât să îngroaşe statisticile noastre. Şi aşa, în ultima parte a anului trecut (lunile noiembrie şi decembrie), numărul sinuciderilor a crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a lui 2009", au explicat pentru EVZ surse din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici".
Şi, ţinând cont de acestea, specialiştii - aşteptaţi să prezinte, în câteva săptămâni, Raportul naţional pentru 2010 - estimează că este posibil ca, atunci când vor trage linie, să aibă de-a face cu un nou record sumbru la acest capitol.
Iar psihoterapeuţii şi specialiştii în criminalistică şi criminologie au câteva explicaţii pentru motivele care au generat această stare de "depresie naţională". Şi ele nu sunt legate neapărat de criza economică, aşa cum s-a tot discutat, ci sunt mult mai profunde: degradarea relaţiilor interpersonale, criza de identitate a naţiunii, lipsa valorilor, a bucuriilor şi a speranţei.
"Întotdeauna au fost cazuri de suicid în rândul celor care nu au probleme financiare, ci de personalitate. Mă refer aici la oameni care şi-au pierdut serviciul şi n-au acceptat că nu mai sunt utili. În plus, nu au găsit nici sprijin în sânul familiei", explică Dan Antonescu, fostul şef al Serviciului Omoruri al Poliţiei Capitalei, specialist în criminalistică şi criminologie. În plus, o altă cauză a sinuciderilor o constituie, în opinia acestuia, problemele care apar ca ur mare a unor conflicte familiale.
"În ultima perioadă, s-au înmulţit şi crimele comise din gelozie, urmate de sinuciderea autorului. (...) Cât despre cazurile unor oameni realizaţi financiar, care au ales totuşi să-şi pună capăt zilelor, apare o situaţie paradoxală. Aceştia au avut timp pentru afaceri, dar nu au mai avut pentru familie. Şi, în timp ce ei făceau bani, partenerul de viaţă a luat-o pe căi greşite", conchide criminalistul.
"Conjunctura socială afectează obiectivitatea"
Astfel de oameni se trezesc că, în timp ce afacerile le-au înflorit, viaţa de familie li s-a dus de râpă. E drept că, în aceste cazuri, singura soluţie rezonabilă ar fi divorţul, însă, din păcate, se ajunge mult prea des la crimă, urmată de suicid.
Mai mult, criza economică n-a făcut decât să degradeze re laţiile interpersonale, iar la acest capitol o mare răspundere îi revine şi mass-media, subliniază Antonescu.
"Conjunctura socială afectează foarte mult obiectivitatea, felul de a gândi. Omul nu mai percepe ceea ce i se întâmplă ca pe ceva firesc şi trecător, ci devine extremist", cu alte cuvinte nu mai acceptă niciun fel de rabat de la ce şi-a propus şi constată că are resurse financiare din ce în ce mai reduse şi că nu mai poate realiza tot ce realiza acum câţiva ani, când îşi permitea să cumpere anumite lucruri, să aibă anumite destinaţii pentru concediu şi aşa mai departe, conchide specialistul în criminologie.
"Ne-am pierdut reperele şi valorile"
"Oamenii s-ar putea adapta acestei situaţii, doar că se instalează jena faţă de rude şi de a propiaţi. Iar rezultatul este că nu mai raţionează. În acelaşi timp, rudele, chiar copiii, nu empatizează şi încep să-i compătimească. Şi, astfel, aceşti oameni, care nu suportă să li se plângă de milă, pot claca", încheie Dan Antonescu.
Mai mult, psihoterapeutul Daniela Gheorghe consideră că unul dintre motivele pentru care oamenii recurg la sinucidere este "destructurarea psihologică". Aceasta survine pe fond istoric şi este amplificată de criza de identitate a naţiunii. "Comunismul ne-a zbuciumat atât de tare că ne-am pierdut reperele şi valorile. De aceea, românii pleacă din ţară atât de uşor şi apoi le este dor de tot ce au lăsat în urmă", afirmă aceasta. "
Apoi, dacă ne uităm la felul în care reacţionează românii la moartea unei vedete, ne dăm seama cât de depresivi sunt", pre cizează psihoterapeutul, care subliniază că, în acest fel, a par problemele de echilibru, pe care criza economică nu face decât să le adâncească. "Dacă îi spui unei naţii că îi merge rău, chiar către rău se va îndrepta", adaugă Daniela Gheorghe atunci când vorbeşte despre conceptul de "abuz emoţional" cu care se confruntă în acest moment românii. "La noi nu mai există speranţă, nu mai există bucurii, nu mai există valori. Chiar dacă noi, ca naţiune, avem un spirit puternic de rezilienţă şi de vindecare, această dezbinare nu face bine nimănui", susţine aceasta.
Şi, din păcate, statul român nu dezvoltă politici publice care să vină în sprijinul celor cu tendinţe suicidare, conchid, la unison, specialiştii. (A contribuit Petrişor Cană)
SFATUL SPECIALIŞTILOR
"Echilibrul poate fi dat de susţinere şi de solidaritate"
Fiecare are un anumit fel de a fi şi de a trece peste eşecuri, iar păstrarea echilibrului este foarte importantă, spune psihoterapeutul Daniela Gheorghe.
"Dacă te îmbeţi cu apă rece după fiecare succes minor sau dacă te pierzi cu firea după fiecare eşec, ajungi să clachezi", avertizează, la rândul lui, Dan Antonescu, care e videnţiază că "e bine să-ţi păstrezi o doză de optimism, indiferent de situaţia în care te afli".
În plus, în opinia Danielei Gheorghe, un factor important de echilibru este "să avem repere, valori şi încredere în cineva".
"Iar acesta poate porni fie de jos, din susţinerea şi solidaritatea semenilor, fie de sus, din partea autorităţilor", arată psihoterapeutul, adăugând că un rol important în păstrarea dozei de optimism la care făcea referire Antonescu îl are mass-media. Mai mult, specialistul în criminologie consideră că fiecare dintre noi trebuie să evalueze societatea aşa cum este ea şi să încerce să se adapteze ei, "nu să se desprindă de societate printr-o sinucidere".
"Sunt oameni care nu mai înţeleg pulsul societăţii, care n-au mai fost la film sau la vreo petrecere de ani de zile", conchide Dan Antonescu.
"Dacă îi spui unei naţii că îi merge rău, chiar către rău se va îndrepta. (...) La noi nu mai există speranţă, bucurii, valori.", DANIELA GHEORGHE, psihoterapeut